Experții Igor Boțan, Dorina Roșca și Stanislav Ghilețchi au analizat mecanismele de implementare a Planului de Creștere oferit de Uniunea Europeană, explicând implicațiile financiare, riscurile și oportunitățile acestuia pentru dezvoltarea și modernizarea țării, transmite Ultimelestiri.md cu referire la ipn.md.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat semnificația termenilor economici care definesc structura Planului de Creștere, granturi și credite, subliniind importanța distincției dintre cele două tipuri de finanțare.
„Noțiunea de credit reprezintă o relație economică, bănească, ce se stabilește între o persoană fizică/juridică (creditor) care acordă un împrumut și o altă persoană fizică/juridică care primește împrumutul. Grantul este o sumă de bani nerambursabilă acordată de o entitate publică sau privată pentru a susține o anumită activitate de interes public. Spre deosebire de un împrumut, banii din grant nu trebuie returnați. De obicei, sunt bani acordați pentru un anumit program sau proiect în diverse domenii de activitate”, a spus expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Lectorul universitar ASEM, Dorina Roșca, a declarat că sprijinul financiar de 1,9 miliarde de euro este cel mai mare pachet de finanțare externă pe care l-a primit Republica Moldova în ultimele trei decenii, dar că acest ajutor vine cu responsabilități mari și clare.
„Planul de creștere reprezintă un scenariu de dezvoltare care vine la pachet cu finanțarea oferită de Uniunea Europeană, care este cea mai mare finanțare pe care o obține Republica Moldova în ultimii 35 de ani. Dacă până acum ajutoarele și finanțările externe se situau în jurul a 600-700 milioane de euro anual, de la toți finanțatorii, acum obținem această finanțare de 1,9 miliarde doar de la un singur finanțator, Uniunea Europeană. Până în 2027 avem aceste fonduri. Finanțarea este importantă, dar nu trebuie să ne facem iluzii pentru că ea este condiționată de reforme. Banii nu vin cu sacul dintr-o dorință a cuiva, ei sunt condiționați, vor fi transferați în tranșe semestriale, dar cu condiția că sunt aprobate rapoartele pentru utilizarea tranșelor anterioare”, a explicat lectorul universitar ASEM, Dorina Roșca.
Directorul adjunct IPRE, Stanislav Ghilețchi, a analizat ritmul accelerat în care Republica Moldova a reușit să elaboreze documentele necesare pentru aplicarea Planului de Creștere, comparativ cu alte state candidate la aderare.
„Planul de Creștere este o inițiativă a Uniunii Europene astfel încât Republica Moldova să-și accelereze creșterea economică și să atingem standarde socio-economice ca să fim gata să ne integrăm. Planul de Creștere a fost anunțat anul trecut de Comisia Europeană și dacă facem o comparație cu țările din Balcanii de Vest, Republica Moldova a reușit de două ori mai repede să dezvolte documentele necesare ca să punem în aplicare acest Plan. În cazul statelor din Balcani, deși acum doi a fost anunțat un astfel de Plan de Creștere, doar anul acesta au recepționat primele tranșe”, a precizat directorul adjunct IPRE, Stanislav Ghilețchi.
Dezbaterea publică „Planul de creștere Moldova-UE ca simbol. Și garanție a modernizării?” este ediția a 337-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
