Proiectul Strategiei (publicat câteva săptămâni în urmă) este unul extrem de ambiţios, dar şi foarte costistor. Potrivit autorilor implementarea integrală a măsurilor prevăzute în proiectul Strategiei Energetice va duce, până în anul 2050, la o „transformare structurală profundă a domeniului energetic, asigurând consolidarea securității energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și alinierea la standardele europene privind sustenabilitatea și competitivitatea pieței”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la mold-streeet.com.
Renunţăm la hidrocarburi în favoarea energiei electrice
Conform documentului dacă se realizează măsurile prevăzute pentru creşterea economică, apoi către 2050 domeniul energetic trebuie dezvoltat astfel încât să susțină o economie națională cu o valoare a produsului intern brut de aproape trei ori mai mare decât în prezent.
Unul dintre cele mai ambiţioase obiective din Strategie este reducerea de aproape două ori a cotei importurilor de resurse energetice: de la nivelul actual de peste 77% din balanţa energetică, la 40% în 2050. Aceasta din contul reducerii la minimum a consumului de hidrocarburi (gaze şi produse petroliere) şi renunţării totale la cărbune, deja către anul 2030.
Vântul va deveni principala sursă de energie
Pentru a susține creșterea consumului de energie electrică, se prevede că Republica Moldova va dezvolta o capacitate de producere semnificativă, valorificând potențialul de energie regenerabilă disponibil.
Graficile incluse în document arată că în 2050 capacitatea de generare va depăşi 5.000 de MW, aproape dublu faţă de capacitatea actuală, inclusiv regiunea transnistreană. Dar dacă excludem Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnsitreană (Moldgres) şi alte instalaţii din regiunea separatistă apoi până în 2050 ar urma să majoreze de peste cinci ori capacităţile de generare.
Deşi acum se dezvoltă rapid centralele fotovoltaice, strategia pune accent pe energia eoliană, care ar urma să asigure circa jumătate din necesarul de curent electric. Astfel în 2050 capacitatea instalată a centralelor electrice eoliene ar urma să ajungă la 2,60 GW (2.600 MW), de 12 ori mai mare decât capacitatea actuală. A doua sursă ar urma să fie energia solară, urmată de instalaţiile de stocare a energiei, în timp ce cota centralelor pe bază de gaze va scădea sub 10% din capacităţi.
Decarbonizare cu ajutorul energiei nucleare
O altă noutate este că Republica Moldova ar putea avea până în 2050 şi centrală nucleară de mică capacitate – de circa 300 MW.
„Deși nu se află în prim-plan, energia nucleară urmează să contribuie și ea la mixul energetic cu emisii reduse de carbon”, argumentează autorii opțiunea dezvoltării reactoarelor nucleare modulare mici (SMR).
Autorii fac trimitere la anumite cercetări privind potențialul impact al dezvoltării unui program nuclear în Republica Moldova şi susţin că integrarea tehnologiei SMR cu o capacitate de 300 MW poate reduce semnificativ importul de energie, contribuind la creșterea securității energetice și reducerea cantității de gaze cu efect de seră la producerea energiei electrice, având în vedere că generarea SMR ar înlocui în principal producerea de la Moldgres, centrală care va fi închisă.
Strategia prevede şi măsuri şi obiective de reducere a intensității energetice și modernizare a proceselor industriale, pentru a coborî costul unitar al producției.
Costuri cât 2,5 PIB-uri anuale
Per total, măsurile propuse de Stategie vor necesita alocaţii şi investiţii de peste 43 miliarde de euro, adică aproximativ 2,5 produse interne brute anuale la nivelul anului 2024. Este o cifră enormă. Ar însemna investiţii anuale de peste 1,5 miliarde de euro, bani pe care ţara nu îi are.
Cel mai important efort investițional revine sectorul transporturilor, unde sunt necesare peste 17,5 miliarde de euro pentru a schimba complet paradigma, precum și: trecerea de la produsele petroliere la soluții electrice sau alternative; schimbarea și modernizarea flotei de autovehicule, dezvoltarea nodurilor modale, electrificarea transportului de mărfuri, inclusiv pe cale ferată.
Alte 9,1 miliarde de euro sunt necesare pentru renovarea și reabilitarea parcului de clădiri în vederea creșterii eficienței energetice și trecerii de la metan la energie electrică (pompe de căldură), sisteme centralizate de încălzire sau alte soluții durabile. Modernizarea și decarbonizarea sectorului de încălzire necesită investiții suplimentare de circa 5,5 miliarde de euro până în 2050.
Din suma totală, circa 8,5 miliarde de euro ar urma să fie investită în creșterea capacității surselor de energie electrice, contând în principal pe investiții private.
Autorii susţin că evaluările economice confirmă faptul că aceste investiții sunt viabile din punct de vedere financiar, în special graţie economiei de resurse financiare, pe care le plătim la importul de gaze şi produse petroliere.
