Vestea bună este că multe dintre aceste efecte pot fi prevenite, transmite Ultimelestiri.md cu referire la descopera.ro.
Iată câteva motive:
Mănânci aproape continuu
Accesul permanent la alimente face ca mulți dintre noi să mănânce pe parcursul întregii zile. Problema este că fiecare gustare declanșează eliberarea insulinei, hormon care stimulează creșterea celulară. În exces, acest proces poate favoriza acumularea de grăsime viscerală și crește riscul de mutații celulare.
După cum explică Eric Verdin, de la Buck Institute for Research on Aging, organismul are nevoie de pauze: „Există multe dovezi: 12 ore de post și reparare și 12 ore de alimentație și construcție sunt mai favorabile pentru o îmbătrânire sănătoasă.”
Consumi prea mulți carbohidrați rafinați
Zaharurile și carbohidrații procesați favorizează formarea compușilor numiți AGEs (produși finali de glicare avansată), implicați în apariția ridurilor, rigidității țesuturilor și chiar a unor boli precum Alzheimer.
Gătești la temperaturi prea ridicate
Prepararea alimentelor prin prăjire sau grătar, în special a cărnii și brânzeturilor, crește nivelul de AGEs. De exemplu, câteva felii de bacon pot conține de mii de ori mai mulți astfel de compuși decât legumele. Metodele precum fierberea sau gătitul lent sunt alternative mai sănătoase.
Prea multe grăsimi saturate, prea puține fibre
Grăsimile saturate pot afecta sistemul imunitar, pentru că favorizează inflamația și permeabilitatea intestinală. În schimb, fibrele și acizii grași omega-3 ajută la reducerea inflamației.
Două dintre cele mai importante caracteristici alimentare asociate cu îmbătrânirea imunitară sunt consumul ridicat de grăsimi saturate și aportul scăzut de fibre.
Deficit de vitamine din complexul B
Vitaminele B sunt esențiale pentru procesele celulare, inclusiv reglarea genelor. Lipsa vitaminei B12, de exemplu, poate contribui la probleme cognitive și la afectarea sănătății intestinale, mai ales după vârsta de 50 de ani.
Dieta prea acidă
Consumul ridicat de proteine, sare și alimente ultraprocesate poate crește aciditatea organismului, punând presiune pe rinichi. Specialiști precum Lynda Frassetto recomandă echilibrarea alimentației printr-un aport crescut de fructe și legume.
Prea puține grăsimi sănătoase
Omega-3, regăsiți în peștele gras, susțin sănătatea inimii, a creierului și a sistemului imunitar. De asemenea, pot preveni pierderea masei musculare asociată cu înaintarea în vârstă.
Lipsa fitonutrienților
Fructele și legumele colorate conțin compuși care susțin funcțiile cerebrale și reduc riscul de declin cognitiv, potrivit datelor citate de Alzheimer’s Research UK.
Mesele consistente seara
Consumul majorității caloriilor la cină poate afecta somnul și metabolismul. Sensibilitatea la insulină este mult mai bună în prima parte a zilei.
