Bogdan Antonescu, climatolog, a explicat la Digi24 ce înseamnă aceste date, cât de real este pericolul și dacă mai poate fi oprit acest scenariu, transmite Ultimelestiri.md.
Antonescu a explicat că „Ghețarul Apocalipsei” are o suprafață echivalentă cu 80% din suprafața României și blochează masa de gheață din Antarctica să ajungă în ocean și astfel să se să se topească.
„În sine, dacă acest ghețar s-ar topi, ar avea o contribuție cumva de 50-60 de centimetri la creșterea nivelului mării. Dar dacă însă s-ar topi complet și toată gheața din partea de vest a Antarcticii ar intra în proces de de topire, ar ajunge în în zona de ocean, atunci contribuția ar fi mult mai mare, undeva la 1 metru, 1,5 metri. Acesta este un proces foarte lent”, a explicat el. Antonescu a spus că ar fi afectate mai ales zonele joase locuite, dând exemplul Floridei.
„Orice creștere a nivelului mării în acest moment înseamnă un impact foarte mare, pentru că avem zone de coastă, avem zone care sunt locuite în zonele de coastă și atunci orice creștere a nivelului mării ar avea un impact foarte foarte mare. Ar fi suprafețe mult acoperite cu apă, am avea orașe din zonele costiere care ar suferi din această creștere a a nivelului mării”, a spus climatologul.
În Europa, impactul ar fi mai scăzut, dar, de exepmplu, Londra ar putea fi afectată. Impactul ar fi cel mai mare asupra statelor insulare, înconjurate de ape. Antonescu spune însă că „nu știm în prezent cât de repede se va topi acest ghețar și la ce nivel va ajunge creșterea nivelului mării”.
Climatolologul a explicat că ghețarul este într-un proces de topire: „Acest ghețar ajunge până la până la fundul mării. Problema este că se topește cumva de dedesubt și nu știm clar, nu avem toate procesele fizice foarte clare, cât de accelerată este această topire, aici este problema”.
„Acum avem o expediție care este în Antarctica sau un drum spre Antartica și care va fora în acest ghețar, o să introducă probe, instrumente care să monitorizeze pe termen lung și atunci vom înțelege mai bine cât de repede se topește, ritmul în care se topește și care este impactul. În următorii ani o să vedem desprinderi din acest ghețar, desprinderi de aisberguri, dar pe termen lung ne gândim la o topire totală, asta înseamnă 100-150 de ani, deci pe termen foarte lung, la topirea completă a ghețarului și pe urmă la un impact la tot ceea ce înseamnă masă de gheață din din Atarctica”, a explicat el.
„Acolo ar fi problema cea mai mare, când acea masă de gheață ajunge în ocean și începe să se topească și de acolo avem contribuția cea mai mare la la creșterea nivelului oceanului”, a adăugat el. Procesul nu este reversibil, din cauza încălzirii globale.
„Nu avem ce să facem tehnologic în momentul acesta, gețarul a intrat într-un proces de topire, pe fondul schimbărilor climatice. Dar ce putem face este să reducem aceste gaze cu efect de seră, să reducem impactul schimbărilor climatice și atunci, într-un ritm mai lent, să încercăm să ne adaptăm, în special pentru zonele acestea costiere care sunt sunt locuite. Din păcate nu avem o o o tehnologie să ne ajute să împiedicăm topirea acestui ghețar. Doar o înțelege mai mai bună a proceselor care au loc acolo, astfel încât să ne putem adapta mai ușor”, a mai spus Antonescu.
