Cercetarea, coordonată de prof. Michael Dufner de la Universitatea Witten/Herdecke, indică faptul că notorietatea și nu neapărat stilul de viață sau presiunile jobului, este factorul cu cel mai mare impact asupra longevității, transmite Ultimelestiri.md cu referire la playtech.ro.
Analiza a comparat 324 de soliști sau vocaliști de formație care au cunoscut celebritatea cu muzicieni similari ca vârstă, gen, origine și stil muzical, dar cu profil public mai scăzut.
Diferența a fost consistentă: artiștii foarte cunoscuți au avut o viață mai scurtă cu aproximativ 4,6 ani, ajungând în medie la 75 de ani, față de 79 de ani în cazul colegilor lor mai puțin mediatizați.
Faima, nu profesia, pare a fi factorul decisiv
Echipa de cercetători a analizat artiști activi între 1950 și 1990, o perioadă suficient de amplă pentru a observa un număr relevant de decese. Majoritatea cântăreților incluși eram bărbați albi din SUA, iar peste jumătate făceau parte din trupe
Un rezultat important al studiului a fost diferența dintre artiștii solo și vocaliștii de formație: cei din trupe aveau un risc de deces cu 26% mai redus decât soliștii independenți. Explicația posibilă? Sprijinul emoțional oferit de colegi și expunerea mai puțin intensă asupra unei singure persoane.
Indiferent însă de formație, faima a avut un impact clar. Abia după ce artiștii au „explodat” pe scena publică a început să se observe riscul crescut de mortalitate, ceea ce întărește ideea că presiunea celebrității, nu doar consumul de alcool sau substanțe, poate afecta profund sănătatea fizică și psihică.
Ce ascunde, de fapt, prețul celebrității
Cercetătorii subliniază că faima vine la pachet cu o serie de factori toxici: lipsa intimității, presiunea constantă de a performa, comentariile publicului, suprasolicitarea turneelor și accesul facil la alcool sau droguri. Acestea se suprapun adesea peste vulnerabilități mai vechi, precum traume din copilărie sau trăsături de personalitate orientate spre validare externă.
Exemplele sunt numeroase în fiecare decadă, de la Amy Winehouse și Whitney Houston până la Prince sau George Michael, dar prof. Dufner atrage atenția că acestea sunt doar cele mai vizibile cazuri, motiv pentru care publicul are impresia că fenomenul este mai frecvent decât în realitate.
Dr. Sally Anne Gross, cercetătoare la Universitatea Westminster și coautoare a volumului Can Music Make You Sick?, afirmă că industria muzicală actuală, dominată de competiție și de presiunea rețelelor sociale, amplifică izolarea artiștilor. Potrivit acesteia, faima „funcționează ca un factor care te separă de restul lumii”, iar acest lucru poate fi profund nociv.
Specialiștii subliniază că nu există o soluție simplă: faima nu este un obicei de care poți scăpa prin voință sau prin terapie.
Totuși, recomandă artiștilor să ia periodic distanță de tumultul turneelor și să revină în cercul de prieteni apropiați sau familie, pentru a reduce presiunea constantă și pentru a menține un echilibru mental.
În concluzie, studiul nu condamnă cariera muzicală în sine, ci scoate în evidență efectele pe termen lung ale unui nivel ridicat de notorietate.
Într-o eră în care succesul este definit prin vizibilitate maximă, cercetarea oferă un avertisment important: lumina reflectoarelor poate fi strălucitoare, dar vine adesea cu un cost ascuns, pe care mulți artiști îl descoperă prea târziu.
