De la începutul anului, „sunt din ce în ce mai multe în fiecare zi. Astăzi, am numărat aproape 2.000 de incidente și ziua nu s-a încheiat încă”, a declarat Krzysztof Gawkowski pentru postul de televiziune TVN24, transmite Ultimelestiri.md cu referire la stirileprotv.ro.
„Sunt 60-70.000 de atacuri pe lună”, de diverse mărimi, a insistat el, reiterând opinia că Polonia se află „în război cibernetic cu Rusia”.
Atacând diverse sisteme publice precum distribuția de apă și electricitate, serviciile rusești încearcă, potrivit acestuia, să „suscite emoții, panică”.
Ministrul a mai indicat că „informațiile militare ruse încearcă să recruteze cu orice preț agenți de influență”, plătindu-le între „3.000 și 4.000 de euro pentru aproximativ 10 zile de muncă, pentru a răspândi dezinformarea”.
Gawkowski a subliniat că instituțiile electorale din Polonia au primit o protecție specială în perspectiva viitoarelor alegeri din mai, cu o consolidare a grupurilor de prevenire a dezinformării, monitorizarea fluxurilor de bani și dialogul cu candidații la președinție.
„Candidații au primit deja de mai multe ori informații despre situații critice pentru ei”, a subliniat Gawkowski.
Amenințări cibernetice și tensiuni electorale în Polonia
La începutul acestei luni, premierul polonez Donald Tusk a denunțat un atac cibernetic asupra sistemului informatic al partidului său, pe care l-a atribuit unei „ingerințe străine” în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale din 18 mai.
Autoritățile poloneze, un aliat ferm al Ucrainei vecine, au avertizat în ultimele luni că Moscova ar putea încerca să se amestece în alegerile prezidențiale recurgând la atacuri cibernetice și dezinformare. Polonia a acuzat adesea Rusia că a lansat atacuri hibride și că a orchestrat acțiuni de sabotaj pe propriul teritoriu.
Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, nominalizat de partidul lui Donald Tusk drept candidat la președinția Poloniei, este în prezent favoritul pentru a-l înlocui pe actualul șef al statului, conservatorul Andrzej Duda.
Dar el urmează să înfrunte atât naționaliști din linia dură, cât și candidați de extremă dreapta care și-au exprimat rezervele în privința Ucrainei.
