„Nu vine Potopul lui Noe și nici Sfârșitul Lumii”, scrie într-o postare pe pagina de Facebook „Climatologie și Prognoze globale”, care, potrivit profilului, invită urmăritorii într-o „călătorie pe tărâmul Climatologiei”, oferindu-le informații „despre cicloni, anticicloni, uragane, vortex polar și veți află rolul lor în atmosfera terestră și cum ne influențează vremea pe care o avem și aerul pe care îl respirăm”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
După ce acuză televiziunile că „au început spectacolul grotesc” pe marginea Codului roșu emis de meteorologi, aceeași pagină oferă o altă perspectivă referitoarea la prognoze:
„Codul roșu este dat pentru cantități mari de apă într-o lună destul de secetoasă. Octombrie are o medie de 41 de litri/mp (pe care abia zilele acestea o depășim la nivel național). Ca atare, valori de 140,150,160 de litri în Octombrie sunt de aproape 4 ori peste medie. Regiunea București a luat 60 de litri la episodul de săptămâna trecută, iar acum se estimează alți 80. Este mult, dar ținând cont că vin după o secetă de sute de litri, avem îndoieli serioase că vor reprezenta un pericol pentru populație și nu doar o neplăcere”.
„Comparațiile cu Bulgaria nu există”
Cât despre riscuri, aceeași pagină spune că în pericol sunt acele zone care se inundă la prima ploaie.
„Fie că vorbim de diferite localități din țară, fie că vorbim de zone aflate în proximitatea unor râuri cu potențial de creștere rapidă a cantităților de apă. Aceste cazuri ar trebui să fie cu totul și cu totul izolate. Tot în pericol este și litoralul nostru, vulnerabil la precipitații consistente, dar comparațiile cu Bulgaria nu există”.
Potrivit aceleiași postări, litoralul bulgăresc a luat dintr-un singur episod valori de 220 de litri de apă: „Acestea au venit în mai puțin de 24 de ore”.
„Constanța are 40 de litri de apă de la episodul precedent și mai așteaptă încă 100. E foarte important că aceste cantități nu au venit dintr-o dată și mai e ceva: În Bulgaria, dezastrul a fost cauzat de furtuni puternice, context pe care nu-l vedem posibil. Vor fi posibile fulgere și câte o ploaie mai intensă, dar să ajungem la 220 de litri pe mp într-o singură noapte nu e un fenomen care să se întâmple foarte des”.
„Ne așteptăm la ploi multe, dar ele vin după o seceta teribilă”
Administratorii paginii le explică urmăritorilor și care sunt „neplăcerile” cu care vor veni fenomenele anunțate de meteorologi.
„Contextul care urmează va aduce o multitudine de neplăceri. Vor fi porțiuni mai adânci ale șoselelor, care vor fi acoperite de apă, vor fi gropi (la acest capitol suntem lideri) care se vor umple cu apă și nu vor mai fi vizibile. În București, vom descoperi iarăși cât de bine își fac autoritățile treaba. Nu de alta, dar Calea Văcărești, o arteră foarte mare a reușit să semene cu o piscină pe ambele sensuri chiar la 60 de litri de apă. Vor fi probabil subsoluri inundate și mult noroi, dar cei care au mai prins ploi sau zăpezi aici știu cam care ar trebui să fie peisajul.
Concluzia e că ne așteptăm la ploi multe, dar ele vin după o seceta teribilă și nu numai. Aceste precipitații NU au loc în zone înalte, unde să aducă risc de formare a viiturilor. Precipitațiile au loc într-o zona de câmpie ÎNSETATĂ de apă și aproximativ 20-30 de litri/mp au căzut deja”.
„Considerăm că s-a ajuns la panică, în loc să se explice fenomenele care urmează”
Referindu-se la contextul nostru, aceeași postare arată că „modelările au redus ușor valorile de precipitații la ultima rulare”:
„Cel puțin pentru București, modelarea europeană estimează că vor mai cădea cam 60-65 de litri pe mp. Situație catastrofală a fost la Beijing, în anii trecuți, când au căzut 800 de litri/mp în 24 de ore. Cu privire la vânt, nu există modificări, dar o afirmăm încă o dată: Vântul ar trebui să fie CEVA MAI SLAB decât la ultimul episod. Motivul este că nu există un anticiclon care să antreneze aer rece constant de această dată.
Am publicat acest articol deoarece considerăm că s-a ajuns la panică, în loc să se explice fenomenele care urmează”, se arată pe pagina de Facebook amintită.
Autorii sau administratorii paginii „Climatologie și Prognoze globale” nu sunt identificați nominal în postările publice sau în descrierea profilului. Stilul editorial și abordarea analitică sugerează că pagina este gestionată de persoane cu cunoștințe în domeniul meteorologiei.
