Documentul este centrat pe o viziune exclusiv defensivă și pornește de la principiul neutralității Republicii Moldova, dar și de la aspirațiile europene ale țării. Totuși, experții militari avertizează că strategia, deși ambițioasă și bine structurată, nu poate fi implementată realist în condițiile în care bugetul apărării rămâne sub 1% din PIB, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Documentul introduce noțiuni noi precum „reziliența militară” și „rezistența națională”, care vizează mobilizarea tuturor resurselor, inclusiv a populației, pentru apărarea teritoriului și desfășurarea unei „apărări teritoriale active”, bazate pe tactici de guerilă.
În următorii zece ani, strategia urmărește:
- dezvoltarea unei capacități credibile de apărare, bazată pe descurajare și reacție rapidă;
- crearea unei industrii naționale de apărare prin parteneriate cu companii locale și internaționale;
- occidentalizarea armatei și reorganizarea Forțelor Armate în structuri noi, mai flexibile;
- creșterea cooperării militare cu parteneri strategici — România, Ucraina, NATO, ONU și OSCE;
- participarea extinsă a militarilor moldoveni în misiuni internaționale de menținere a păcii.
Până în 2035, Republica Moldova ar urma să își modernizeze complet armata și să se integreze în arhitectura de securitate și apărare a Uniunii Europene, consolidându-și parteneriatele regionale și bilaterale.
Strategia prevede o majorare treptată a efectivului militar până la 10.500 de persoane până în 2030, dintre care 8.500 de militari și 2.000 de angajați civili.
Chiar și așa, Moldova ar rămâne cu una dintre cele mai mici armate din Europa. În prezent, Forțele Armate numără în jur de 8.500 de persoane, dintre care 2.000 civili.
Potrivit experților consultați de Europa Liberă, pentru a face față riscurilor actuale, efectivul ar trebui ridicat la cel puțin 15.000 de persoane, în paralel cu o creștere semnificativă a alocațiilor bugetare.
Strategia Militară include o listă de amenințări directe și potențiale, similare celor din Strategia de Apărare națională. Printre acestea:
- posibila extindere a agresiunii militare ruse din Ucraina spre Republica Moldova;
- menținerea forțelor militare ilegale din regiunea transnistreană;
- intensificarea atacurilor cibernetice și informaționale care afectează instituțiile statului.
Documentul avertizează că o eventuală stabilire a unui coridor terestru rusesc până la frontiera Moldovei ar genera presiuni teritoriale și politice suplimentare.
Deși riscul unei agresiuni convenționale este evaluat ca fiind de nivel mediu, impactul ar fi „de mare intensitate”, necesitând mobilizarea totală a resurselor statului.
Fostul secretar general de stat al Ministerului Apărării și actual director al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, consideră că documentul este bine gândit, dar nerealizabil în forma actuală.
„Nu cred că Strategia este realistă atâta timp cât se alocă sub 1% din PIB. Ea nu are acoperirea financiară necesară pentru a fi realizată în forma prezentată”, a declarat Burduja.
El a salutat introducerea conceptelor de reziliență militară și rezistență națională, dar a atras atenția asupra necesității de a dezvolta industria națională de apărare.
„De ce să importăm cartușe dacă le putem produce la noi? Putem dezvolta softuri pentru apărare cibernetică, cablaje, piese de schimb pentru tehnică militară — lucruri care ar ajuta și economia națională”, a mai spus Radu Burduja.
Burduja afirmă că actualul sistem de recrutare și pachetele sociale pentru militari nu susțin obiectivul de a crește efectivul.
„Nu e fezabil să ajungem la 8.500 de militari activi. Avem nevoie de personal contractual, nu de militari în termen, care nu generează capacitate de luptă”, a explicat expertul.
Potrivit lui, chiar și în cel mai optimist scenariu, strategia ar putea fi implementată în proporție de 25% cu actualul buget alocat apărării.
Adoptarea oficială a strategiei urmează să fie decisă miercuri, 8 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului.
