Producătorii și comercianții trebuie să găsească soluții alternative pentru produsele rămase în stoc, precum revânzarea, recondiționarea, donarea, reutilizarea sau reciclarea, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
Distrugerea articolelor nevândute va fi permisă numai în anumite situații, de exemplu dacă produsele sunt deteriorate sau prezintă riscuri pentru siguranță.
Companiile sunt deja obligate să raporteze volumele produselor distruse și motivele eliminării lor. Din februarie 2027, raportarea se va face într-un format standardizat la nivelul Uniunii Europene.
Comisia Europeană încurajează producătorii să-și gestioneze mai eficient stocurile, să proceseze corespunzător retururile și să identifice alternative la distrugerea produselor.
Într-o a doua etapă, obligațiile vor fi extinse la întreprinderile mijlocii, începând din iulie 2030.
Noile reguli urmăresc să reducă volumul deșeurilor generate anual în Europa. Potrivit estimărilor prezentate de Comisia Europeană, între 4% și 9% dintre articolele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate.
Această risipă generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de dioxid de carbon, un volum aproape egal cu totalul emisiilor nete produse de Suedia în anul 2021.
Problema s-a agravat odată cu extinderea fenomenului „ultra fast-fashion”. În Germania, de exemplu, aproape 20 de milioane de articole returnate sunt aruncate în fiecare an.
În Franța, aruncarea produselor nealimentare noi care nu au fost vândute este deja interzisă. Acestea trebuie reutilizate sau donate.
Măsura completează Regulamentul UE 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile și va avea un impact important asupra companiilor active pe piața românească.
Începând cu 19 iulie, marile companii nu mai pot distruge produsele textile și încălțămintea nevândute. Pentru întreprinderile mijlocii, interdicția va intra în vigoare în 2030.
Distrugerea trebuie să rămână soluția de ultimă instanță, iar reciclarea este preferată eliminării produselor sau folosirii acestora pentru obținerea energiei.
Pentru fiecare abatere permisă de la regula generală, operatorii economici trebuie să păstreze timp de cinci ani documentele care justifică distrugerea. Acestea pot include rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente referitoare la drepturile de proprietate intelectuală.
Cerințele sunt, în mare parte, aliniate obligațiilor deja existente în domenii precum siguranța produselor, reglementările REACH și supravegherea pieței.
Firmele trebuie să comunice operatorilor care tratează deșeurile motivele pentru care produsele sunt distruse. Informațiile ar trebui să permită o sortare mai eficientă și o valorificare mai bună a materialelor.
Pentru sectorul românesc de textile, modă și comerț cu amănuntul, noile reguli ar putea reprezenta inițial o povară suplimentară, în special în contextul presiunilor ridicate asupra costurilor.
Pe termen mediu și lung, măsurile ar putea genera însă avantaje prin îmbunătățirea controlului calității, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor și dezvoltarea parteneriatelor cu organizațiile din economia socială.
Companiile care investesc din timp în revânzare, recondiționare, donații sau modele de economie circulară ar putea fi mai bine poziționate atât în privința respectării regulilor, cât și a reputației și accesului la consumatorii interesați de criteriile de mediu, sociale și de guvernanță.
