„Trebuie să exercităm mai multă presiune asupra Rusiei. Având în vedere situația de pe câmpul de luptă, nu vedem că Rusia ar dori să se oprească”, a declarat Zelenski într-o postare pe X, joi dimineața devreme, transmite Ultimelestiri.md cu referire la digi24.ro.
„Problema este că, analizând industria militară de apărare a Rusiei, vedem că își măresc producția. Și estimarea noastră este că vor să continue acest război. Credem că, dacă exercităm o presiune puternică, rușii vor avea nevoie de o pauză.
Dar trebuie să recunoaștem că ei vor un război mare și să ne pregătim să fim gata în 2029 sau 2030 – în această perioadă – să începem un război atât de mare. Pe continentul european. Privim acest lucru ca pe o provocare cu adevărat mare.
„Cred că trebuie să ne gândim cum să-i oprim acum în Ucraina. Dar și să facem tot posibilul pentru a le reduce capacitățile. Să nu le dăm bani, pe care încă îi pot obține din energie. Și să nu le dăm arme. Așadar, aceasta este problema la care trebuie să ne gândim” .
Postarea lui Zelensky reiterează apelurile Kievului pentru sancțiuni mai dure împotriva Rusiei, în special împotriva exporturilor sale de energie, care finanțează mașina de război a Moscovei. Parlamentul European a propus accelerarea interdicției totale a importurilor de combustibili fosili din Rusia, care ar urma să intre în vigoare până la 1 ianuarie 2027.
Comentariile președintelui ucrainean fac ecou avertismentelor liderilor europeni că Moscova s-ar putea pregăti pentru un război de amploare în Europa până la sfârșitul deceniului. Aceste temeri sunt în centrul atenției membrilor NATO, care au majorat angajamentele de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB.
Amenințarea reprezentată de Moscova a stat la baza elaborării „Foaiei de parcurs pentru pregătirea apărării 2030” a Comisiei Europene, care solicită o poziție de apărare robustă din partea continentului. Există însă îngrijorări cu privire la capacitatea Europei de a răspunde la agresiunea rusă în termen de cinci ani, așa cum a subliniat Zelensky.
Un raport al Institutului Kiel din iunie anul acesta a evidențiat problemele legate de întârzierea reînarmării Europei, precum lipsa de coordonare între țări și blocajele în producție.
Raportul a semnalat, de asemenea, dependența excesivă a Europei de garanțiile de securitate ale SUA, în cazul în care prioritățile americane se vor schimba, ceea ce este îngrijorător, având în vedere retorica președintelui american care sugerează că Europa s-ar putea să nu mai beneficieze de sprijinul Washingtonului pe care s-a bazat timp de decenii.
