Totuși, a clarificat el, o astfel de decizie „nu este cea mai bună opțiune pentru că avem de-a face cu Putin și va fi o victorie pentru el dacă va lua o parte din teritoriul nostru”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la adevarul.ro.
„Ucraina nu va renunța niciodată la teritoriile sale, întrucât acesta ar fi un atac la adresa Constituției”, a spus el, adăugând că orice astfel de decizie „este o problemă foarte, foarte dificilă”.
Deciziile privind integritatea teritorială a Ucrainei nu pot fi luate de președinte, ci de poporul ucrainean, a spus el într-un interviu acordat publicațiilor franceze Le Monde, AFP și L'Equipe, publicat miercuri.
„Este împotriva Constituției Ucrainei. Cei aflați putere nu au dreptul oficial să renunțe la teritoriile țării”. Pentru ca acest lucru să se întâmple, „poporul ucrainean ar trebui să-și dorească” asta, a adăugat el, fără a exclude un referendum pe această temă.
Viktor Kovalenko, analist în materie de Ucraina și Rusia și fost soldat ucrainean (2014-2015), a declarat pentru Newsweek că sugestia lui Zelenski privind un referendum ar fi „o schimbare semnificativă de politică și ar putea diminua popularitatea lui Zelenski, care în prezent unește națiunea în lupta acesteia pentru supravietuire."
„Ucraina ar putea lua în considerare riscul unui referendum, întrucât nu ar fi o garanție că poporul ucrainean va fi de acord să cedeze teritoriii. Ar putea să-și reafirme refuzul în privința lui Putin și să valideze granițele din 1991", a spus el, referindu-se la anul în care Ucraina și-a declarat independența.
„Un alt factor critic este faptul că un referendum teritorial ar necesita o încetare a focului din partea lui Putin, iar teritoriile ocupate în prezent nu ar putea să participe. Rămâne o incertitudine dacă Kremlinul ar fi pregătit să oprească atacurile și bombardamentele în acest stadiu”, a adăugat el.
Ce părere au ucrainenii
După doi ani și jumătate de război, Rusia și Ucraina sunt departe de a intra în negocieri de pace, cu toate că sondajele recente din Ucraina au indicat o schimbare a opiniei populației față de perspectiva unor discuții asupra păcii.
Sondajul din mai realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a constatat că o treime (32%) dintre ucraineni ar accepta cedarea de teritorii în schimbul păcii și independenței, comparativ cu 26% în februarie anul acesta și 9% în februarie 2023.
Mai mult de jumătate (55%) dintre ei s-au pronunțat însă împotriva renunțării la teritorii în favoarea Rusiei dacă asta ar pune capăt războiului, dar este o scădere de la 74% în decembrie 2023.
Mai recent, publicația ucraineană ZN.UA a relatat în iulie că 44% dintre ucrainenii din țară au fost de acord că ar fi momentul să se înceapă negocierile cu Rusia.
Zelenski declara pentru BBC luna trecută dacă Moscova este pregătită să discute un plan menit să pune capăt războiului „în conformitate cu Carta ONU, atunci am fi gata să discutăm”.
Totodată, Zelenski a declarat presei franceze că reprezentanții ruși ar trebui să participe la un al doilea summit de pace programat în noiembrie, unde va fi prezentat un plan de pace bazat pe formula ucraineană de pace, anunțată pentru prima dată în noiembrie 2022 și care prevede retragerea tuturor trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.
Kremlinul a respins în mod repetat eforturile de pace ale Ucrainei, precum și formula sa de pace în 10 puncte.
Înainte de primul summit de pace din iunie, la care Moscova nu a participat, Putin a spus că o condiție pentru demararea negocierilor de pace ar fi ca Ucraina să se retragă din cele patru regiuni parțial ocupate pe care Moscova le-a anexat ilegal în 2022. Ideea a fost respinsă cu vehemență de către Kiev.
Pe de altă parte, ideea negocierilor între cele două beligerante ia amploare. Săptămâna trecută, aliatul Rusiei, China, a sugerat că ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, ar fi afirmat în cadrul vizitei sale la Guangzhou că Kievul este gata să negocieze cu Moscova. Kievul a clarificat ulterior că Kuleba a vrut să spună că Ucraina va purta discuții doar în momentul în care Rusia este dispusă să negocieze cu bună-credință.
„Suntem pe front atâta timp cât Rusia vrea să poarte un război”, a spus Zelenski, „după care putem rezolva aceste probleme pe cale diplomatică, dacă Rusia dorește”.
