Riscuri indirecte și precedente periculoase
„Este un lucru bun că s-a ajuns la acest summit, mai mult sau mai puțin oficial, de la Casa Albă, pentru că nu se poate discuta despre pace în Ucraina fără Ucraina la masă. Iar acea hartă arată în mod clar pericolul care pândește Republica Moldova. (…) Orice tratat care va fi încheiat pentru a aduce pacea în Ucraina poate să cuprindă anumite articole care ar putea să devină un precedent periculos pentru Republica Moldova. Printre solicitările Federației Ruse sunt acordarea unui statut special pentru limba rusă, consolidarea autonomiei anumitor regiuni și un statut aparte pentru filiala locală a patriarhiei ortodoxe ruse”, a atenționat Mihai Isac în cadrul emisiunii „În Context”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Analistul observă că aceste puncte de pe agenda Kremlinului coincid cu programele electorale ale partidelor proruse care ar putea accede în Parlamentul de la Chișinău după alegerile din 28 septembrie.
„Aceste solicitări, dacă ne uităm, le vedem și în programele electorale ale unor partide care vor participa la aceste alegeri din 28 septembrie. Partide care au șanse să intre în Parlament”, afirmă Isac.
Expertul atrage atenția că propaganda Federației Ruse ar putea avea implicații directe asupra R. Moldova, iar autoritățile trebuie să fie pregătite să riposteze.
„Evoluțiile de pe front sunt deja folosite și pe frontul diplomatic, și pe frontul propriu-zis. Sunt deja folosite de propaganda prorusă din Republica Moldova. Vedem în permanență chemări la nesupunere civilă, la amenințări cu războiul. Republica Moldova trebuie să fie extrem de atentă”, atenționează Isac.
Acțiuni pentru evitarea „unui precedent periculos”
Totodată, Mihai Isac susține că Republica Moldova trebuie să își asume un rol activ în consultările privind securitatea regională și face apel la vigilență și acțiune coordonată din partea autorităților de la Chișinău.
„Este nevoie ca Republica Moldova să participe, sub orice formă, la orice tip de negocieri, la orice tip de consultări în ceea ce privește evoluțiile din Ucraina. Trebuie să evităm ca ceea ce se decide în Ucraina să devină un precedent periculos pentru Republica Moldova. Este nevoie ca, în afara acestei perioade electorale, diplomația de la Chișinău și nu numai – și societatea civilă, și mass-media – să prezinte statelor-partenere, actorilor din statele-partenere interesele legitime de securitate ale Republicii Moldova”, punctează expertul.
„Moscova nu își respectă cuvântul”
Expertul mai avertizează că Moscova nu este un partener de încredere, iar experiențele din trecut, inclusiv din Republica Moldova, o demonstrează.
„Donald Trump dorește să obțină un acord de principiu de încetare a focului, dar, așa cum ne-a arătat și Federația Rusă înainte, Moscova nu își respectă cuvântul dat, inclusiv în Republica Moldova la începutul anilor ’90. Am văzut că Federația Rusă are o obișnuință de a-și încălca cuvântul dat, asemenea Uniunii Sovietice, anterior Imperiul Țarist. Este o tactică veche de secole a entităților statale de la Moscova de a nu-și respecta cuvântul”, punctează Isac.
Isac consideră că Rusia mizează pe o diplomație hibridă pentru a prelungi conflictul și a împiedica apariția unei soluții clare de încetare a ostilităților.
„Vedem cum Federația Rusă folosește o diplomație hibridă pentru a încerca să prelungească cât mai mult această stare de incertitudine, de lipsă a unor contacte directe care să ducă la instaurarea unei încetări temporare a focului care să permită evacuarea civililor”, spune el.
Securitatea regională: România, NATO și rolul Europei
În contextul absenței președintelui României de la summitul de la Casa Albă, Mihai Isac subliniază că parteneriatul strategic cu SUA rămâne solid, dar este nevoie de o susținere mai puternică a poziției României pe plan internațional.
„Este unul din principalele teme discutate la televiziune din România în aceste zile și anume lipsa României de la această masă de la Casa Albă. România rămâne un partener de nădejde al Statelor Unite. Este clar că România trebuie să acorde o mai mare importanță susținerii pozițiilor sale la nivel internațional”, constată Isac.
Expertul a ținut să puncteze, totodată, și slăbiciunile blocului comunitar european în materie de securitate.
„În primul rând, este o trezire la realitate pentru Uniunea Europeană. Blocul comunitar trebuie să traducă în termeni de securitate capacitățile sale economice impresionante și capacitățile sale politice. Din nefericire, vedem o lipsă de unitate la nivelul blocului comunitar atunci când vine vorba despre gândirea unei strategii de securitate”, a punctat el.
Garanții de securitate pentru Ucraina
În opinia lui Mihai Isac, este prea devreme pentru a discuta concret despre formatul viitor al unei misiuni internaționale de menținere a păcii, dar există posibilitatea ca SUA să sprijine Ucraina inclusiv militar, fără a trimite neapărat trupe direct pe front.
„Americanii vor trimite ceea ce numim „boots on the ground” (cizme de pământ) în Ucraina. Dar Statele Unite pot participa la desfășurarea acestor trupe de descurajare prin sprijinul aviației strategice americane sau prin desfășurarea unor contingente în statele membre NATO vecine Ucrainei. (…) E greu de spus în acest moment care va fi natura acestor garanții de securitate. Aceste garanții de securitate vor trebui să fie acceptate și de către Federația Rusă. Tocmai acest lucru încearcă Federația Rusă să evite: acceptarea unor garanții de securitate care să nu mai permită Federației Ruse să atace pe viitor Ucraina”, a conchis expertul.
Amintim că, după întâlnirea Trump-Putin din Alaska, luni, la Washington, s-a desfășurat un summit istoric la care au participat președintele SUA, Donald Trump, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și lideri ai Uniunii Europene și ai Regatului Unit.
Discuțiile s-au axat pe securitatea Ucrainei în contextul conflictului cu Rusia, cu accent pe instituirea unor garanții de securitate similare Articolului 5 al NATO. Administrația Trump a susținut formarea unei „coaliții a celor dispuși” de a asigura apărarea Ucrainei, iar Kievul a semnalat deschidere pentru negocieri directe cu Moscova.
Ulterior, Elveția a anunțat că ar putea găzdui un nou summit pentru negocieri de pace. Deși Vladimir Putin are mandat de arest internațional, ministrul de Externe elvețian, Iganazio Cassis, a spus că liderul de la Kremlin poate veni la Geneva, la sediul Națiunilor Unite, cu condiția de a negocia pacea.
Liderii militari din NATO se întâlnesc miercuri, 20 august, pentru a stabili detaliile.
