Dacă va avea succes, acesta va fi primul referendum din Moldova care a constituit drept bază a modificărilor din legea supremă. Toate celelalte au eșuat din cauza prezenței scăzute la vot sau nu au produs efecte legal, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Newsmaker.md.
Primul: fără CEC
Primul referendum organizat în Moldova independentă a avut loc pe data de 6 martie 1994. A fost inițiat de primul președinte, Mircea Snegur. Cetățenii au fost rugați să răspundă la întrebarea despre suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Prezența la vot a fost de peste 70%, iar peste 97% dintre participanți au votat în favoarea păstrării integrității teritoriale și a suveranității R. Moldova.
Totodată, Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat să participe la organizarea referendumului, întrucât, potrivit legii, referendumul nu putea avea loc în primele 90 de zile după alegeri. Asta după ce, cu o săptămână înainte de referendum, la 27 februarie, avuseseră loc alegerile parlamentare.
Al doilea: a eșuat
Cel de-al doilea președinte al Moldovei, Petru Lucinschi, a inițiat un referendum pentru a afla dacă cetățenii sunt de acord să schimbe forma de guvernare în Republica Moldova, de la republică parlamentară la republică prezidențială. Într-o republică prezidențială, președintele are mai multe împuterniciri decât Parlamentul. O astfel de formă de guvernare funcționează, de exemplu, în SUA și Rusia. În țările europene mai frecvente sunt republicile parlamentare.
Referendumul a avut loc pe data de 23 mai 1999, când puțin peste 50% dintre alegători s-au prezentat la vot. Pentru validarea rezultatelor era nevoie de o prezență de minimum 60%. Chiar dacă majoritatea alegătorilor au votat în favoarea propunerii lui Lucinschi, rezultatele referendumului nu au fost validate din cauza prezenței insuficiente la vot.
Al treilea: a eșuat
Prezența la vot a jucat festa și referendumului din 2010. Cu un an înainte, în 2009, au avut loc patru încercări nereușite de a alege președintele de către Parlament. Atunci autoritățile au decis să organizeze un referendum în care cetățenii să decidă dacă șeful statului va fi ales în continuare în Parlament sau să se revină la modelul vechi de alegere a președintelui în cadrul scrutinului general.
Majoritatea parlamentară, care era atunci reprezentată de Alianța pentru Integrare Europeană, a fost în favoarea alegerilor directe. În același timp, Partidul Comuniștilor, care era în opoziție, a cerut boicotarea plebiscitului.
Înainte de referendum, majoritatea parlamentară a modificat legislația astfel încât un referendum să fie declarat valabil dacă la urne se prezintă cel puțin 1/3 din alegătorii incluși pe listele electorale. Dar nici asta nu a ajutat. Prezența la vot a fost de 30%, iar referendumul a fost declarat nevalabil. Curtea Constituțională (CC) a declarat apoi că Parlamentul ar trebui dizolvat, iar noua componență să încerce să aleagă un președinte. Moldova a revenit la alegerile prezidențiale generale în 2015.
Al patrulea: anulat
Fostul președinte Igor Dodon, deja ales prin vot direct, a propus și el organizarea unui referendum. El dorea ca alegătorii să răspundă la patru întrebări, care se refereau la „furtul miliardului”, extinderea împuternicirilor președintelui, reducerea numărului de deputați și studierea în școli a „Istoriei Moldovei”. Dar nu s-a ajuns până la vot. Curtea Constituțională a decis că întrebările propuse de Dodon nu sunt în competența președintelui.
Al cincilea: neconcludent
Ultimul referendum a avut loc în Moldova în 2019. La inițiativa Partidului Democrat din Moldova (PDM), cetățenii au fost rugați să răspundă la două întrebări: reducerea numărului de deputați și revocarea din funcție a deputatului în cazul în care acesta nu-și îndeplinește atribuțiile.
Referendumul a avut loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare. După aceasta, legislația a fost modificată și a fost interzisă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alegerile. Dar această normă a fost din nou schimbată de deputații PAS.
La referendumul din 2019, prezența la vot a fost suficientă ca să fie recunoscut valabil. Peste 73% dintre alegători au votat pentru reducerea numărului de deputați, iar aproape 80% au votat pentru rechemarea deputaților. Însă modificări la legislație așa și nu au urmat pentru că plebiscitul a fost consultativ, nu constituțional.
Referendumuri locale: eșec total
Pe lângă cele republicane, în Moldova au fost organizate și referendumuri locale, la care s-au pus în discuție probleme de importanță locală. Din 2012, în Moldova au fost organizate șapte astfel de referendumuri și la toate trebuia să se decidă revocarea din funcție a unui sau altui primar. În urma acestor referendumuri, niciun primar nu a fost revocat.
Cinci plebiscite au avut o prezență insuficientă, iar unul a fost suspendat din cauza multiplelor încălcări. Comisia Electorală Centrală a sugerat grupului de inițiativă să aleagă o altă dată, ceea ce însă nu s-a întâmplat. Și doar un singur referendum local a avut loc – în satul Pitușca, raionul Călărași. Dar sătenii s-au pronunțat împotriva demisiei primarului, când 449 de localnici au votat pentru și 670.
Cel mai cunoscut referendum local a avut drept scop demiterea primarului Capitalei, Dorin Chirtoacă. Acesta a avut loc în Chișinău pe data de 19 octombrie 2017 și a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne de doar 17,5%. Atunci, referendumul a fost inițiat de Partidul Socialiștilor.
Referendumuri în Transnistria și Găgăuzia
Și în regiunea transnistreană au avut loc referendumuri. În 2006, locuitorii regiunii au votat pentru alipirea regiunii la Rusia. Autoritățile moldovenești nu au recunoscut rezultatele referendumului, însă conducerea separatistă de la Tiraspol amintește periodic Chișinăului de acea alegere a locuitorilor din stânga Nistrului.
Un alt referendum nerecunoscut a avut loc în Găgăuzia la 2 februarie 2014. Atunci, majoritatea absolută a rezidenților autonomiei, peste 90%, au votat pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică și împotriva integrării în UE.
De asemenea, locuitorii autonomiei au votat pentru posibilitatea Găgăuziei de a-și determina în mod independent viitorul în cazul în care Moldova își pierde independența. Chișinăul nu a recunoscut rezultatele referendumului, dar în autonomie ziua referendumului a fost declarată zi liberă de sărbătoare. Anul acesta a fost sărbătorită cea de-a zecea aniversare a referendumului, cu acest prilej fiind organizat un marș și un miting solemn la Comrat.
Problema referendumurilor și a organizatorilor acestora
Rezultă că, în 30 de ani de independență, în Moldova nu a existat niciun referendum care ar fi devenit un exemplu de exprimare a voinței poporului. Fie au eșuat din cauza prezenței la vot, fie nu au provocat nicio schimbare.
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure, consideră că atitudinea cetățenilor este cheia.
„La referendum, ceea ce iese în prim-plan nu este întrebarea supusă referendumului, ci organizatorul acesteia. Alegătorii își demonstrează atitudinea față de organizatori”, a explicat Tulbure.
Potrivit acestuia, faptul că toate referendumurile au eșuat sugerează că, până acum, niciun plebiscit nu a fost organizat de o forță politică ce se bucură de suficientă încredere a societății.
Expertul WatchDog Andrei Curăraru crede că referendumurile anterioare au eșuat, întrucât scopul lor real nu a fost acela de a afla părerea cetățenilor, ci de a atinge unele obiective politice.
„Petru Lucinschi a vrut să-și extindă puterile. Democrații au vrut să obțină mai multe voturi la alegerile parlamentare”. Alegătorii la referendumuri au fost inerți, așa că prezența la urne a fost scăzută, a adăugat expertul.
Prin ce diferă referendumul PAS de cele precedente?
Alexei Tulbure este încrezător că viitorul referendum privind integrarea europeană nu va fi diferit de precedentele, în sensul că va arăta atitudinea cetățenilor față de autorități.
„Nici PAS, nici Maia Sandu nu au reușit să mobilizeze alte partide proeuropene, precum și să facă din integrarea europeană o idee națională”, a menționat expertul.
Este de remarcat faptul că campania pentru referendum a început deja, iar printre susținători sunt într-adevăr doar reprezentanți ai PAS.
Potrivit lui Curăraru, referendumul planificat are trăsături asemănătoare cu cele din trecut, dar există o diferență fundamentală. Referendumul, a precizat el, va avea loc cel mai probabil în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, și nu cu cele parlamentare, ca în cazul plebiscitului anterior, lucru care, potrivit expertului, va crește prezența la urne la referendum.
„În mod tradițional avem cea mai mare prezență la vot la alegerile prezidențiale. Aceasta este o tradiție patriarhală – alegem un lider. Deși, conform Constituției, președintele are mai puține împuterniciri decât Parlamentul”, susține Curăraru.
Andrei Curăraru a remarcat faptul că referendumul ar putea să o ajute pe Maia Sandu să obțină avantaje electorale suplimentare, dar i-ar putea ajuta și pe reprezentanții altor partide dacă aceștia ar promova activ mesajul referendumului. În general, o campanie activă pentru referendum, potrivit lui Curăraru, poate contribui la creșterea ratingului partidelor proeuropene.
„Vedem că ratingul PAS este în scădere. În următoarea legislatură, ei pot păstra puterea doar în cazul formării unei coaliții, iar partidele proeuropene au șansa să se afirme și să intre în Parlament. Există mulți oameni care ar dori să voteze în favoarea aderării la UE și mulți oameni care ar dori să voteze împotriva acesteia”, crede el.
PAS nu pierde timpul
Deputații PAS au elaborat deja un proiect de lege privind modificarea Constituției. Acesta va fi adoptat dacă, în cadrul referendumului, majoritatea votează în favoarea aderării la UE. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament în seara zilei de vineri, 5 aprilie, iar primele consultări publice au avut loc în dimineața zilei de luni, 8 aprilie.
Șefa Comisiei juridice parlamentare, Veronica Roșca, a remarcat la începutul consultărilor că aceasta este prima experiență a unei astfel de modificări a Constituției pentru Republica Moldova. Astfel, viitorul referendum pretinde a fi primul referendum din Moldova care va modifica Constituția.
Proiectul de lege propune modificarea preambulului Constituției, adăugând următoarea prevedere: „reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova” și „declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Proiectul de lege propune, de asemenea, o modificare a Constituției, potrivit căreia Parlamentul aprobă aderarea R. Moldova la tratatele de instituire a UE și la actele de revizuire a tratatelor fondatoare ale UE. După aderarea la aceste tratate și acte, ele vor avea prioritate față de legile naționale.
Analistul politic Dionis Cenușa a spus că amendamentele propuse sunt similare cu prevederile din Constituțiile României, Georgiei și Ucrainei. Amendamentul privind supremația legilor europene asupra celor naționale a venit din Constituția României.
„Dar versiunea actuală a Constituției României a fost adoptată după aderarea țării la UE. Moldova este astăzi abia la începutul negocierilor de aderare”, a menționat expertul.
Modificarea privind identitatea europeană și ireversibilitatea parcursului european a venit din constituțiile Ucrainei și Georgiei. Acesta, potrivit lui Cenușa, este un model mai acceptabil pentru Moldova.
„Cea mai rezonabilă modalitate este de a efectua schimbările după referendum, dacă Curtea Constituțională aprobă organizarea lui, este să urmezi modelele ucrainean sau georgian, care presupun ireversibilitatea integrării europene, inclusiv identitatea europeană. Prevederile rămase nu corespund stadiului actual al relațiilor cu UE, dar vor deveni inevitabile după finalizarea cu succes a negocierilor”, a subliniat expertul.
Pe data de 18 martie, Maia Sandu a cerut Parlamentului să inițieze procesul propriu-zis și să pornească activitățile pentru organizarea referendumului în această toamnă.
