Unul dintre autorii proiectului, deputatul PAS Igor Chiriac, a declarat că, documentul urmează să fie examinat în prima lectură pe 30 iulie, iar votul final ar putea avea loc într-o ședință extraordinară a Parlamentului, la sfârșitul lunii august, transmite Ultimelestiri.md cu referire la europalibera.org.
Inițiativa legislativă vine după ce, la începutul lunii iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi privind autonomia găgăuză și a obligat Parlamentul să ajusteze legislația astfel încât alegerile regionale să fie integrate în sistemul electoral național.
Anterior, autoritățile din Găgăuzia au propus desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară pe 15 noiembrie, însă, după publicarea proiectului de lege, au declarat că scrutinul trebuie organizat în baza unor reguli convenite de comun acord între Chișinău și Comrat, cu respectarea statutului juridic special al autonomiei.
Ce prevede proiectul
Potrivit proiectului, dacă acesta va fi adoptat, alegerile din 15 noiembrie vor fi ultimele în care deputații Adunării Populare vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte un deputat în fiecare circumscripție, după modelul actual.
Începând cu scrutinul din 2030, sistemul majoritar ar urma să fie înlocuit cu unul proporțional, similar celui utilizat la alegerea consiliilor locale din restul R. Moldova.
Proiectul stabilește și noi reguli pentru alegerea bașcanului Găgăuziei. Astfel, alegerile pentru funcția de guvernator ar urma să se desfășoare în luna noiembrie, concomitent cu cele pentru Adunarea Populară.
Candidatul la funcția de bașcan va trebui să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă cel puțin 35 de ani, să fi locuit în autonomia găgăuză timp de minimum 10 ani înainte de alegeri și să dețină studii superioare.
Actuala guvernatoare, Evghenia Guțul, a fost condamnată, vara trecută, la șapte ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”. În luna mai, Curtea de Apel Centru a menținut sentința, iar aceasta a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție.
Între timp, Adunarea Populară poate declara vacantă funcția de bașcan, iar decizia este așteptată pe 31 iulie. În cazul vacantării funcției, alegerile pentru guvernator ar putea avea loc pe 15 noiembrie.
Proiectul mai pune capăt disputei privind denumirea autorității electorale permanente din autonomie. Aceasta va purta denumirea de „Consiliul Electoral Central”, și nu „Comisia Electorală Centrală”, așa cum au insistat autoritățile de la Comrat.
Noua instituție va avea între șapte și 11 membri, care vor trebui să întrunească cerințele de integritate și va fi integrată în sistemul electoral al R. Moldova, coordonat de Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Totodată, CEC va putea completa, la necesitate, componența Consiliului Electoral Central din Găgăuzia.
Inițiativa legislativă mai include măsuri pentru prevenirea utilizării resurselor administrative în campaniile electorale și reglementează modul de funcționare a fondurilor electorale.
Comratul cere retragerea proiectului
În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 29 iulie, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Valentin Gaidarji, a calificat acțiunile deputaților PAS drept „neprietenoase” și a cerut inițierea unor „discuții sincere” între autoritățile centrale și cele ale autonomiei.
Cu o zi înainte, Prezidiul Adunării Populare a adoptat o declarație prin care acuză că proiectul a fost promovat netransparent și solicită Parlamentului retragerea acestuia pentru organizarea unor consultări ample.
La rândul său, vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghi Leiciu, fost procuror al Găgăuziei, susține că modificarea legislației electorale fără consultarea Comratului încalcă atât normele constituționale, cât și standardele europene.
Deputatul PAS Igor Chiriac a recunoscut că proiectul a fost elaborat într-un termen scurt, însă afirmă că autoritățile găgăuze au avut suficient timp, inclusiv în weekend, pentru a-l analiza și a formula propuneri.
Acesta consideră că reprezentanții Comratului încearcă din nou să tergiverseze procesul și avertizează că, dacă proiectul nu va fi adoptat până la sfârșitul lunii august, alegerile din Găgăuzia nu vor putea fi organizate pe 15 noiembrie.
Promo-LEX cere consultări suplimentare
Asociația Promo-LEX consideră că modificările propuse sunt necesare, însă apreciază că unele prevederi necesită consultări suplimentare.
Organizația recomandă ca, într-o primă etapă, Parlamentul să adopte doar prevederile strict necesare pentru organizarea alegerilor din 15 noiembrie, iar modificările care nu sunt urgente să fie examinate ulterior, cu respectarea procesului decizional și a consultărilor publice.
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar alegerile au fost amânate după ce autoritățile de la Comrat au insistat ca autoritatea electorală permanentă a autonomiei să poarte denumirea de „Comisie Electorală Centrală”, deși legislația națională utilizează termenul de „Consiliu Electoral”.
Disputa a ajuns în instanțele de judecată, iar tentativele de organizare a alegerilor în martie și ulterior în iunie 2026 au fost contestate de autoritățile centrale și anulate.
