Ion Ceban a debutat în politică alături de Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), formațiune de centru-stânga, cunoscută pentru promovarea relațiilor cu Federația Rusă. În 2011, alături de PCRM, devenea pentru prima dată deputat. La scurt timp, ajunge să fie unul dintre fruntașii protestelor anti-alianța pentru integrarea europeană, organizate de PCRM. „Noi cu toții spunem: Jos alianța!” striga Ceban în 2012 de pe scena instalată în Piața Marii Adunări Naționale de către comuniști, transmite Ultimelestiri.md cu referire la zdg.md.
Câteva luni mai târziu, Ceban anunța că părăsește PCRM-ul lui Vladimir Voronin pentru a adera la PSRM-ul lui Igor Dodon, disociat și el de comuniști cu doar câteva luni înainte, dar nu renunță la ideea de a „distruge Alianța pentru integrare europeană”.
În scurt timp, Ceban devine secretar pentru ideologie al PSRM.
Socialistul Ceban a continuat să fie lider al manifestațiilor anti-aderare la UE. În 2014, coordonând un protest la Bruxelles în fața sediului Comisiei Europene, Ceban dădea asigurări: „Nu-mi convine semnarea Acordului de asociere cu UE. Moldova vrea în Uniunea Vamală.”
Tot în 2014, Ion Ceban era unul dintre susținătorii referendumului nerecunoscut privind independența Găgăuziei și aderarea la așa-numita uniune vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Drumul lui Ceban spre Primăria Chișinău
Ion Ceban a fost reales deputat pe listele PSRM în 2014, dar în 2015 a părăsit funcția de parlamentar pentru a deveni membru al Consiliului Municipal Chișinău (CMC), unde a fost președinte al fracțiunii PSRM timp de patru ani. În 2018, a candidat pentru funcția de primar al Chișinăului, dar a fost înfrânt de Andrei Năstase, iar alegerile nu au fost validate. În 2019, Ceban a câștigat alegerile pentru primărie și a păstrat funcția și după alegerile din 2023.
Municipalitatea – tribună pentru MAN?
Pe 30 decembrie 2021, Ion Ceban a anunțat de la tribuna Primăriei Chișinău că părăsește PSRM și lansează Mișcarea Alternativă Națională (MAN), afirmând că aceasta va fi o alternativă la guvernarea actuală. Pe 23 august 2022, a declarat transformarea MAN într-un partid politic.
Ceban a folosit tribuna primăriei nu doar pentru anunțurile politice, ci și pentru a raporta activitățile partidului său în ședințele primăriei. Deși a fost întrebat despre utilizarea acestei tribune în scopuri politice, Ceban a negat, precizând că evenimentele cu tentă politică se desfășoară la sediul MAN.
MAN „pro-european”, sprijinit de ruși?
În timpul celui de-al doilea mandat de primar, Ion Ceban și-a schimbat retorica, devenind pro-european. Cu toate acestea, un document din 2022 al Departamentului de Stat al SUA susținea că formațiunea condusă de Ceban, Mișcarea Alternativă Națională (MAN), ar fi fost sprijinită de agentul FSB Iurii Gudilin, care ar fi încercat să influențeze politica din Moldova. Acesta ar fi susținut MAN în tentativa de a readuce la putere un guvern pro-rus, după ce alte eforturi politice din 2020 și 2021 au eșuat.
Ion Ceban a negat orice legătură cu Gudilin, susținând că MAN nu este supus sancțiunilor și că nu mai are nicio conexiune cu acesta. De asemenea, Ceban a explicat schimbarea sa de poziție din pro-rus în pro-european prin "circumstanțele geopolitice" și războiul din Est, fără a adăuga mai multe detalii.
Milioane de lei din bugetul municipal, cheltuiți pentru concerte în diasporă: „Ne-am săturat de politica MAN făcută pe bani publici!”
În 2023, evenimentul „Zilele Chișinăului” s-a extins geografic și financiar față de anii anteriori, fiind organizat în mai multe țări europene. Bugetul municipiului Chișinău pentru 2023 a prevăzut 12 milioane de lei pentru acest eveniment, acoperind organizarea în România, Italia, Austria și Spania. De asemenea, cheltuielile pentru 2024 nu au fost specificate în detaliu în bugetul aprobat, iar în 2025, evenimentul a continuat cu un concert organizat la Veneția, Italia.
În ciuda susținerii primarului Ion Ceban că aceste evenimente sunt organizate la cererea diasporei, un grup de reprezentanți ai acesteia a lansat o petiție în 2024, exprimându-și nemulțumirea față de utilizarea banilor publici pentru aceste manifestări politice legate de Mișcarea Alternativă Națională (MAN).
Ceban a argumentat că sutele de persoane prezente la concerte justifică cheltuielile, dar nu a putut furniza date despre impactul economic al evenimentelor. Primăria Chișinău a refuzat să furnizeze detalii privind cheltuielile sau distribuirea fondurilor, reiterând doar angajamentul față de transparență.
Transparență sau promovare în culoarea partidului MAN?
În mai 2022, Consiliul Municipal Chișinău a aprobat un Plan local anticorupție pentru perioada 2022-2025, cu o prioritate privind îmbunătățirea transparenței și comunicării cu cetățenii, inclusiv prin modernizarea site-ului oficial al primăriei. Totuși, unii consilieri, inclusiv Zinaida Popa, președinta fracțiunii PAS, au criticat utilizarea acestui plan, considerând că primarul Ion Ceban l-a folosit pentru a-și promova partidul MAN prin bannere și campanii de PR.
În august 2024, Primăria a lansat o campanie de informare despre echipa municipalității, dar aceasta a fost marcată de panouri și bannere promovând membri ai partidului MAN al lui Ceban. Campania a fost desfășurată în culorile partidului, iar mesajele și materialele publicitare au fost distribuite în spații publice și mijloace de transport. Ceban a respins acuzațiile de promovare politică, explicând că culoarea verde este simbolică și nu legată de partid.
Deși au fost solicitate detalii despre costurile campaniei, Primăria nu a furnizat informații clare despre cheltuielile pentru aceste activități publicitare.
MAN, alături de politicieni cu ștate vechi și trecut pro-rus, într-o „Alternativă” pro-europeană
Pe 31 ianuarie, Ion Ceban, președintele MAN, Alexandr Stoianoglo, fostul candidat al Partidului Socialiștilor din R. Moldova la alegerile prezidențiale, Ion Chicu, președintele Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, și fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, președintele Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, au anunțat că își unesc forțele pentru a crea un Bloc Politic, având ca obiectiv principal integrarea europeană a țării, având în vedere „efectele negative ale guvernărilor și formațiunilor politice anterioare”.
