Monitorizarea activității CSP, desfășurată în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2024, evidențiază atât progrese notabile, cât și anumite deficiențe în acest domeniu, transmite Ultimelestiri.md.
Documentul a evidențiat că din cele 53 de ședințe programate în primele 10 luni ale anului 2024, doar una a fost amânată, ceea ce indică o planificare mai eficientă și o participare activă a membrilor CSP pentru asigurarea cvorumului necesar. La fel, utilizarea tehnologiilor digitale a fost extinsă, facilitând organizarea unor ședințe prin e-mail sau prin teleconferință.
Analiza evidențiază că, în perioada de referință, contestațiile disciplinare au fost examinate preponderent în ședințe publice, iar votarea asupra subiectelor s-a desfășurat tot public, fiind eliminată practica votului secret, care este contrară legii. Hotărârile adoptate s-au concentrat în principal pe aspecte legate de selecția și cariera procurorilor, demonstrând un angajament clar pentru consolidarea sistemului procuraturii.
Aceste progrese reprezintă o evoluție semnificativă comparativ cu perioada 1 ianuarie 2020 – 30 iunie 2023, când contestațiile disciplinare erau examinate doar în ședințe închise, iar votul secret era o practică uzuală.
„Consiliul Superior al Procurorilor, prin respectarea principiului transparenței, se aliniază politicilor naționale care promovează statul de drept. Dialogul despre transparență și încrederea în sistemul judiciar, inclusiv pe platforme care reunesc autoritățile, partenerii de dezvoltare și societatea civilă, reprezintă una dintre căile eficiente de a ne asigura că urmăm spiritul valorilor democratice”, a declarat Mariana Cherpec, membra Consiliului Superior al Procurorilor.
Nota analitică actualizată relevă și unele constrângeri – începând cu ianuarie 2024, lipsește data publicării majorității agendelor și hotărârilor CSP, o problemă inexistentă în perioada 2020-2023.
„Se impune o intervenție promptă pentru a restabili accesul complet la datele din documentele CSP”.
„Au fost constatate, în general, îmbunătățiri semnificative în organizarea ședințelor, iar tehnologiile digitale sunt aplicate mai larg, ceea ce asigură eficiență și vizibilitate mai mare. Totuși, am observat că, pentru majoritatea agendelor și hotărârilor, a devenit imposibil de determinat data publicării lor, ceea ce nu a fost în anii precedenți, iar motivarea hotărârilor privind aprobarea sau respingerea interimatelor funcțiilor de conducere rămâne a fi tipizată și insuficientă”, a subliniat Andrei Nasu, consilier juridic în cadrul CRJM și unul din autorii raportului.
Potrivit studiului CJRM, în 2024, ședințele CSP au durat în mediu două ore și jumate, însă, doar jumătate din timpul acestora s-a desfășurat în mod public. Mărirea ponderii ședințelor deschise ar fi o prioritate pentru membrii CSP.
„Motivarea hotărârilor referitoare la interimatul funcțiilor de conducere necesită îmbunătățiri. Se recomandă formularea unor motivări detaliate care să explice circumstanțele de fapt și raționamentele decizionale într-un mod mai detaliat. De asemenea, s-a constatat o abordare neuniformă în examinarea solicitărilor Procurorului General pentru aprobarea interimatelor sau confirmarea numirii adjuncților săi, unele fiind discutate în deliberare, altele nu, fără explicații privind această diferențiere. Uniformizarea practicii examinării acestor demersuri în ședințe publice și limitarea deliberărilor doar la cazurile disciplinare sunt
recomandate”, declară membrii CJRM.
