Jurnalistul a relatat în cadrul unui interviu că printre explicațiile fenomenului se numără înăsprirea legislației, pentru a combate dezinformarea, dar și controlul politic exercitat asupra unor resurse mass-media, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Realitatea.md.
„Și anterior, multe televiziuni au renunțat la asta. Există motive plauzibile. Legislația a devenit mai dură și salut asta. Este important să informăm obiectiv despre procesul electoral. Unele televiziuni renunțat, altele, care rămân controlate de către politicieni, au înțeles că dacă reflectă campania electorală vor fi obligate să reflecte și alte puncte de vedere decât cele pe care proprietarii le simpatizează, atunci deliberat au ales să nu informeze”, a spus Macovei.
Cu referire la dezbateri, șeful API a menționat că mai importantă este calitatea dezbaterilor, decât numărul posturilor de televiziune care le vor organiza. În același timp, Macovei nu exclude că mai mulți dintre candidați vor renunța să participe la dezbateri.
„Faptul că avem doar 10 televiziuni care vor face dezbateri nu este neapărat o problemă. Importantă este calitatea acestor dezbateri, ca în cursul acestor dezbateri candidații să răspundă inclusiv la întrebări incomode. Pe parcursul anilor precedenți au fost mimări ale acestor dezbateri”, a conchis Macovei.
Alegerile prezidențiale și referendumul la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin parcursul european al Republicii Moldova urmează să aibă loc pe 20 octombrie 2024. Conform informațiilor de pe 6 septembrie 2024, există 12 potențiali candidați pentru funcția de șef al statului, ale căror grupuri de inițiativă colectează semnături, un candidat care are depuse listele de subscripție la Comisia Electorală Centrală și un concurent electoral deja înregistrat.
