Potrivit oficialului, aproximativ 85% dintre primării au inițiat sau au aprobat procesul de amalgamare, însă cel puțin 200 de administrații locale nu au făcut acest pas, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tv8.md.
„În pofida explicațiilor și negocierilor pe care le-am avut, nu au inițiat procesul de amalgamare. Avem 85% din primării care au inițiat sau au luat decizia, dar cel puțin 200 nu au optat. Pentru aceste primării, în luna august vom începe procesul de amalgamare normativă, pentru că, așa cum am spus de mai multe ori, după alegerile locale din 2027 nicio primărie din Republica Moldova nu va administra treburile publice pentru o populație mai mică de 3.000 de locuitori”, a declarat Alexei Buzu.
Acesta a subliniat că localitățile care nu au inițiat amalgamarea voluntară până la expirarea termenului nu vor beneficia de stimulentele financiare oferite de Guvern.
„În primul rând vom explica de ce nu vor beneficia de 3.000 de lei per locuitor, vom explica opțiunile și logica amalgamării normative și vom merge mai departe cu procesul”, a spus secretarul general al Guvernului.
Alexei Buzu a comentat și situația din satul Sofia, raionul Hâncești, unde locuitorii au respins, prin vot, amalgamarea voluntară cu comuna Cărpineni și au anunțat că sunt gata să protesteze împotriva unei eventuale amalgamări impuse de Guvern.
„Localitatea la care vă referiți cu siguranță ne-a atras atenția. Vom vedea care este opinia oamenilor și cum s-a desfășurat procesul. Într-o democrație totul este posibil. Trebuie să ne asigurăm că vocea cetățenilor este auzită și protejată. Dacă ei nu sunt de acord, inclusiv pot acționa Guvernul în instanță, în temeiul legii”, a afirmat Buzu.
Potrivit datelor prezentate de autorități, până în prezent aproximativ 300 de primării au adoptat decizii finale de amalgamare, iar alte circa 400 de administrații locale se află în proces, pe care urmează să îl finalizeze până la 1 septembrie.
Guvernul susține că reforma administrativ-teritorială are drept scop consolidarea administrației publice locale, astfel încât nicio primărie să nu deservească o populație mai mică de 3.000 de locuitori. Autoritățile argumentează că unitățile administrativ-teritoriale mai mari vor avea capacități sporite de dezvoltare și vor putea atrage mai eficient fonduri europene.
În prezent, din cele aproape 900 de primării din Republica Moldova, mai mult de jumătate au sub 1.500 de locuitori, iar bugetele acestora sunt insuficiente pentru proiecte de dezvoltare.
Potrivit Guvernului, după finalizarea procesului de amalgamare, noile unități administrativ-teritoriale vor beneficia de finanțare pentru proiecte sociale și de infrastructură, iar numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32 la 10.
Anterior, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a acuzat în repetate rânduri că primarii și consilierii locali ar fi supuși presiunilor pentru a adopta anumite formule de amalgamare. Guvernul a respins constant aceste acuzații, susținând că deciziile administrațiilor locale sunt luate în mod independent.
