Specialiștii atrag atenția că reticența față de vaccinuri, în special cele noi, rămâne o problemă în țara noastră. Între soluțiile propuse se numără campaniile de informare a populației despre riscurile bolilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Autoritățile din domeniul Sănătății atrag atenția asupra importanței diagnosticului timpuriu și a prevenirii meningitei, care poate avea o evoluție rapidă și letală. Măsurile actuale vizează izolarea și tratarea cazurilor depistate, însă cea mai bună prevenire este vaccinarea împotriva meningococului, a menționat la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Veaceslav Guțu.
Potrivit acestuia, vaccinul este deja utilizat pe scară largă în țările Uniunii Europene și alte state dezvoltate. El a mai spus că acest vaccin nu este prezent nici în centrele medicale private.
„La moment, a fost selectat vaccinul pentru serotipul B, deoarece, conform studiilor efectuate, cele mai relevante fiind realizate atât în Statele Unite, cât și în Uniunea Europeană, peste 60% din cazurile de infecție meningococică sunt cauzate de acest serotip. În procesul de procurare, responsabilitatea revine Ministerului Sănătății și, în special, Centrului de Achiziții Publice în domeniul sănătății, care a inițiat procedura și așteaptă ofertele”, a menționat reprezentantul ANSP.
Deși vaccinarea nu va fi obligatorie la început, autoritățile vor monitoriza cererea populației și vor decide ulterior asupra extinderii programului de imunizare. Totuși, Veaceslav Guțu subliniază că reticența față de vaccinuri reprezintă o provocare majoră, așa cum s-a observat și în cazul celor noi introduse în schema națională de imunizare.
„Bine, există posibilitatea ca acest vaccin să devină obligatoriu în viitor. În prezent, se va analiza cererea din partea populației, deoarece știm că există o reticență considerabilă față de imunizări, în general, și față de alte vaccinuri. Dacă ne referim la vaccinurile administrate până la vârsta de un an, acoperirea vaccinală este de aproximativ 85%, ceea ce este relevant, având în vedere că aceste vaccinuri sunt utilizate de mulți ani”, a explicat Veaceslav Guțu.
Directorul adjunct al ANSP menționează că în cazul infecției meningococice și al procurării vaccinului, având în vedere că acesta este unul costisitor, se va începe cu o cantitate mai mică. „Ulterior, dozele vor fi suplimentate treptat, în funcție de cererea existentă”, a adăugat funcționarul.
Veaceslav Guțu a comentat și decesul copilului de 6 ani cauzat de meningită. El spune că motivul principal îl constituie adresarea întârziată la medic. În cazul celorlalți pacienți depistați cu această boală, aceștia au fost tratați și externați.
Simptomele cele mai frecvente includ febră mare, dureri intense de cap, vărsături și, în cazurile critice, apariția unor erupții hemoragice pe piele, susține medicul specialist în boli infecțioase, Petru Paveliuc. Potrivit lui, anterior meningita putea fi depistată mult mai greu, însă în prezent specialiștii au la dispoziție teste moleculare care permit depistarea bacteriei în doar câteva ore.
„Cea mai temută complicație este decesul, care poate surveni frecvent în formele fulminante ale bolii. Meningita meningococică netratată are o rată de mortalitate de peste 90%, iar chiar și în cazul tratamentului, rata decesului poate ajunge la 5-10%. Diagnosticul se bazează în primul rând pe tabloul clinic, iar prezența erupțiilor hemoragice este un indicator clar al bolii”, menționează expertul.
Petru Paveliuc a specificat că bacteria poate fi identificată prin analiza lichidului cefalorahidian, a sângelui sau prin exudat faringian. „Este foarte importantă administrarea din start a tratamentului, încă de la prima suspiciune a bolii, tratamentul trebuie imediat instituit cu antibioterapia”, subliniază specialistul în boli infecțioase.
În ultimii 10 ani, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 220 de cazuri de infecție meningococică, dintre care aproximativ 60% – la copii cu vârsta de până la 2 ani. În aceeași perioadă, rata de fatalitate a fost de 23 la sută, ceea ce înseamnă peste 50 de decese.
