În cadrul unui interviu pentru jurnaliștii de la Cu Sens, oficialul a spus că autoritățile mizează atât pe Fondul Rutier, cât și pe finanțări externe pentru reabilitarea drumurilor și dezvoltarea unor noi coridoare de transport. Întrebat când va avea Republica Moldova drumuri comparabile cu cele din statele europene, ministrul a declarat că procesul va fi unul de durată, transmite Ultimelestiri.md.
„În ani de zile. Europa și-a construit infrastructura în zeci de ani, nu într-o singură zi”, a spus Vladimir Bolea.
Potrivit acestuia, Republica Moldova dispune de peste 43.000 de kilometri de drumuri, dintre care mai mult de 60% se află într-o stare rea sau foarte rea.
Ministerul Infrastructurii administrează aproximativ 6.000 de kilometri prin intermediul Administrației de Stat a Drumurilor, în timp ce alte segmente sunt gestionate de consiliile raionale și autoritățile publice locale.
„Drumurile din Republica Moldova au trei administratori: Ministerul Infrastructurii, raioanele și primăriile. Este evident că resursele financiare disponibile pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor sunt insuficiente raportat la necesitățile reale”, a afirmat ministrul.
Potrivit lui Bolea, aproximativ 1,8 miliarde de lei au fost alocați pentru întreținerea, proiectarea și reparația drumurilor administrate de stat, iar o sumă similară a fost distribuită administrațiilor raionale.
Pentru a accelera investițiile locale, Guvernul a lansat în 2025 Programul „Europa este aproape”, prin care sunt finanțate drumuri, sensuri giratorii, poduri și alte proiecte de infrastructură.
„Vorbim despre aproximativ 325 de localități care beneficiază de acest program în prezent”, a precizat oficialul.
Ministrul a invocat și datele unui audit al Curții de Conturi privind starea drumurilor naționale în anul 2024.
„Peste 50% dintre drumurile naționale administrate de Ministerul Infrastructurii au fost catalogate ca fiind într-o stare rea sau foarte rea, iar în perioada 2022–2025 au fost finalizați și dați în exploatare aproximativ 750 de kilometri de drumuri. Totuși, volumul lucrărilor care mai trebuie executate rămâne foarte mare”, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, în 2026 urmează să înceapă lucrările la centura orașului Cimișlia, aflată deja în procedură de licitație, iar în același an va fi dat în exploatare tronsonul de centură de la Slobozia Mare.
De asemenea, Guvernul intenționează să suplimenteze, împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), resursele financiare pentru lansarea licitațiilor aferente segmentelor doi și trei ale centurii Chișinăului.
„În luna iunie ar trebui să primim Studiul de fezabilitate. Este vorba despre un contract de tip FIDIC Galben, ceea ce înseamnă că agentul economic care va câștiga licitația va avea obligația atât să proiecteze, cât și să construiască”, a explicat ministrul.
Potrivit lui Vladimir Bolea, una dintre prioritățile ministerului este conectarea principalelor axe economice ale țării și integrarea Republicii Moldova în coridoarele de transport internaționale.
„Ideea noastră este să construim o infrastructură principală care să reprezinte șira spinării a Republicii Moldova. De exemplu, să conectăm Portul Giurgiulești cu nordul țării, astfel încât agenții economici să poată transporta mai ușor mărfurile pentru export”, a declarat oficialul.
Ministrul susține că dezvoltarea infrastructurii rutiere este esențială pentru creșterea economică și pentru atragerea fluxurilor comerciale regionale.
„Astăzi, din păcate, starea proastă a unor drumuri îi determină pe unii agenți economici din Ucraina să ocolească Republica Moldova și să tranziteze alte rute prin România”, a afirmat Bolea.
În acest context, autoritățile poartă discuții cu BERD, Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială pentru atragerea de împrumuturi destinate construcției drumurilor.
Referindu-se la proiectul centurii Chișinăului, promis de mai multe guvernări în ultimii 15 ani, Vladimir Bolea a declarat că studiul final de fezabilitate urmează să fie prezentat în luna iunie.
Potrivit ministrului, în prezent au loc consultări publice cu autoritățile locale, iar studiul va stabili exact traseul drumului și suprafețele de teren care vor trebui să fie expropriate sau cumpărate de stat.
„Studiul de fezabilitate ne va arăta exact câte hectare trebuie achiziționate pentru a putea începe construcția centurii”, a spus Bolea.
El a afirmat că numeroase terenuri aflate în zona de protecție a drumurilor naționale au fost distribuite ilegal de-a lungul anilor și că fiecare caz va trebui să fie analizat separat.
„Trebuie să vedem cum au apărut aceste construcții, cine le-a autorizat și în ce mod statul a fost deposedat de acele terenuri”, a declarat ministrul.
În prima etapă urmează să fie dezvoltate segmentele doi și trei ale centurii Chișinăului, aflate în faza finală de elaborare a Studiului de fezabilitate și a documentației necesare lansării licitațiilor.
Întrebat când va fi finalizată întreaga centură a Capitalei, formată din șase segmente, ministrul a evitat să numească un termen.
„Va dura încă destul de mult. Nu aș putea să vă ofer în acest moment o dată concretă”, a conchis Vladimir Bolea.
