Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici Publice și Reforme (IPRE), consideră că trecerea la cealaltă categorie este „o depășire pur matematică a unui prag statistic, deoarece în anii precedenți țara se afla deja la coada categoriei «democrații imperfecte»”, transmite Ultimelestiri.md cu referire la Infotag.
El a remarcat o „vulnerabilitate metodologică serioasă” a indicelui. „Sistemul de rating penalizează statul moldovenesc tocmai pentru măsurile defensive pe care a fost obligat să le ia pentru a contracara războiul hibrid și intervenția masivă a Rusiei. Cu alte cuvinte, o țară care se apără activ împotriva agresiunii hibride plătește, paradoxal, un preț metodologic în indice pentru propriile măsuri defensive”, a subliniat Groza.
El consideră că „starea democrației ar trebui evaluată pe baza unor documente mai cuprinzătoare care reflectă progresul real al reformelor (de exemplu, rapoarte ale Comisiei Europene sau GRECO), și nu doar pe baza unor scoruri seci, care nu iau în considerare contextul excepțional și criza în care se află țara.”
Daniel Vodă, fost purtător de cuvânt al guvernului și expert la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), consideră, de asemenea, că scăderea ratingului se datorează măsurilor defensive pe care Moldova a fost obligată să le implementeze în timpul alegerilor parlamentare din septembrie 2025.
„Scăderea ratingurilor Moldovei provine dintr-un context pe care cifrele nu îl reflectă pe deplin: presiune externă constantă și decizii pripite în interiorul țării. Acesta este un rezultat rușinos care nu onorează oamenii care au rezistat și au apărat democrația. Nu clasamentele internaționale ne trag în jos. Sunt lucrurile pe care alegem să nu le corectăm. Calea către redresare îmi rămâne clară: dialog politic în interiorul și în afara parlamentului, coeziune socială, luare a deciziilor transparentă și consolidarea instituțiilor de guvernare”, a subliniat Vodă.
Valeriu Pașa, șeful asociației WatchDog.MD, și-a exprimat îndoielile cu privire la metodologia clasamentului Economist Intelligence Unit (EIU). El consideră că, prin urmare, țările cu performanțe democratice mai slabe sunt clasate mai sus.
„Nu pot vorbi despre țări pe care nu le cunosc, dar în cazul României, știu despre ce vorbesc. Republica Moldova este o țară mult mai democratică, atât în ceea ce privește alegerile, cât și în multe alte aspecte. Uitați-vă doar la lipsa completă a supravegherii civile combinată cu omnipotența serviciilor secrete, anularea alegerilor fără explicații clare (care rămân indisponibile până în ziua de azi), lipsa unei supravegheri și transparențe chiar și minime în finanțarea concurenților electorali, finanțarea bugetară opacă a presei și așa mai departe»”, a scris Pașa pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, măsurile luate de Chișinău pentru combaterea finanțării ilegale și a interferenței Rusiei în alegeri au avut un impact semnificativ asupra percepției democrației moldovenești.
„Trebuie să învățăm o lecție din aceasta: norma ar trebui să fie combaterea cauzelor, nu a consecințelor. Cu alte cuvinte, prevenția. Bandiții și agenții serviciilor secrete rusești ar trebui închiși, nu la urne. Epurarea clasei politice de aceste personaje toxice este treaba procurorilor, anchetatorilor și judecătorilor, nu a Comisiei Electorale Centrale”, a subliniat Valeriu Pașa.
