Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că nivelul sărăciei absolute în mediul rural este cu peste 21% mai ridicat decât în mediul urban. Deși în multe gospodării cel puțin un părinte muncește sau este plecat peste hotare, veniturile nu reușesc să acopere necesitățile de bază ale copiilor, transmite Ultimelestiri.md cu referire la dw.com.
În satul Calfa, doi părinți își cresc cei șapte copii într-o casă modestă, amplasată pe un deal greu accesibil. Locuința nu este conectată la rețeaua de apă, iar familia aduce apa cu gălețile de la fântână. Iarna, încălzirea se face cu dificultate, deoarece soba veche încălzește doar o parte din spațiu, iar lemnele sunt puține.
Tatăl este angajat la o fabrică de mobilă, iar salariul său acoperă cu greu cheltuielile lunare. Mama se ocupă de gospodărie și de îngrijirea copiilor, inclusiv a unui bebeluș. Cea mai mare dintre fete, elevă de gimnaziu, o ajută la creșterea fraților mai mici, preluând responsabilități care depășesc vârsta ei.
Veniturile familiei sunt completate de ajutor social și de indemnizația pentru copilul cel mai mic, însă suma totală abia ajunge pentru alimente și utilități. Părinții spun că banii se termină rapid, iar uneori sunt nevoiți să cumpere produse pe datorie. Reparațiile locuinței, hainele și alte necesități rămân pe plan secund.
Spațiul în care locuiesc este restrâns și modest mobilat. În sezonul rece, familia încearcă să mențină căldura ținând ușile deschise între camere și folosind soluții improvizate de încălzire. Lipsa apei curente complică activitățile zilnice, iar drumurile dificile îngreunează accesul la servicii și aprovizionare.
Pe măsură ce copiii cresc, cresc și cheltuielile pentru școală, îmbrăcăminte și produse de bază. Părinții afirmă că, în ciuda lipsurilor, încearcă să le asigure copiilor strictul necesar pentru a merge la școală și pentru a avea un minim de stabilitate.
Experții în politici sociale susțin că sprijinul financiar acordat familiilor vulnerabile este una dintre cele mai eficiente metode de reducere a sărăciei infantile. În Republica Moldova, indemnizația pentru îngrijirea copilului este acordată doar până la vârsta de doi ani, ceea ce limitează protecția pe termen lung a familiilor numeroase.
