Cojocaru susține că autoritățile germane sunt informate despre situația sa și că documentele necesare pentru cererea de azil sunt în curs de pregătire, transmite Ultimelestiri.md cu referire la unimedia.info.
„Vreau să informez că, la moment, eu am loc de trai permanent în Germania și sunt angajat în câmpul muncii. Despre acest fapt autoritățile din Germania cunosc.
Pe această cale, vreau să anunț organismele internaționale, precum Interpol, Europol, Ministerul de Interne și Ministerul Justiției ale Germaniei, precum și Ambasada Germaniei în Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene, că începând cu data de 21 ianuarie 2026 eu am inițiat procedura de solicitare a azilului politic în Germania. La moment se pregătesc toate actele necesare pentru a fi prezentate autorităților din Germania.
Scopul solicitării azilului politic este ca Guvernul Germaniei și autoritățile Germaniei să întreprindă măsuri pentru a ne proteja împotriva acțiunilor ilegale de răzbunare din partea organelor de drept capturate politic în Republica Moldova de către actuala guvernare”, a declarat acesta.
Fostul șef al Inspectoratul General al Poliției (IGP), Alexandru Pînzari și ex-șeful Direcției 5, Valeriu Cojocaru, sunt anunțați în căutare internațională, după ce au fost condamnați la trei ani de închisoare.
Președintele FEA, Dorin Damir, a fost recunoscut vinovat pe două capete de acuzare și condamnat la trei ani de pușcărie în dosarul angajărilor fictive de la Ministerul Afacerilor Interne. De asemenea, a fost achitat pe alte trei capete de acuzare. Aceeași sentință a fost pronunțată pentru fostul șef al Inspectoratul General al Poliției (IGP), Alexandru Pînzari și fostul șef al Direcției 5, Valeriu Cojocaru. Decizia a fost pronunțată luni, 19 ianuarie 2026, în absența inculpaților.
Ex-şeful fostei Direcției 5 din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Valeriu Cojocaru, a contestat la Curtea de Apel sentința prin care a fost condamnat la trei ani de închisoare în dosarul angajărilor fictive. Într-o declarație publică, acesta susține că decizia primei instanțe este „motivată politic și bazată pe falsuri”.
