Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a menționat că ancheta comună a fost coordonată de Eurojust și a primit asistență din partea Europol, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Potrivit procurorilor români, gruparea a utilizat materiale video de tip deepfake, create cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a promova investiții false. Clipurile prezentau persoane publice din România, precum prim-ministrul sau guvernatorul Băncii Naționale, care încurajau publicul să investească în criptomonede sau în acțiuni la diverse companii de stat.
Persoanele interesate erau îndemnate să depună cereri pe site-uri administrate de gruparea respectivă, iar ulterior erau contactate telefonic de operatori care le evaluau situația financiară și le direcționau către platforme de tranzacționare fictive.
Pentru a obține controlul asupra fondurilor, victimele erau convinse să furnizeze datele cardurilor bancare sau să instaleze software-uri de acces de la distanță, care permiteau infractorilor să acceseze aplicațiile de internet banking.
Oamenii legii au identificat până acum 43 de victime, iar prejudiciul este de peste 3,6 milioane de lei românești, echivalentul a peste 13 milioane de lei moldovenești. În cadrul celor 25 de percheziții domiciliare desfășurate în România și Ucraina, forțele de ordine au ridicat peste 150 de sisteme informatice, printre care laptopuri și telefoane mobile, ceasuri de lux și 157 de mii de euro.
Procurorii de la București au precizat că în România sunt cercetate șapte persoane fizice, dintre care doar două au fost depistate, restul aflându-se pe teritoriul unor state din afara Uniunii Europene. Contactați de IPN, reprezentanții PCCOCS au anunțat că vor reveni cu detalii într-o etapă ulterioară a cercetării penale.
