În urmă cu câțiva ani, lacul era un loc de recreere pentru locuitorii Capitalei. Astăzi, însă, o parte din bazin este secată, iar peisajul s-a schimbat radical, transmite Ultimelestiri.md cu referire la tvrmoldova.md.
De ani buni, Gheorghe Pahomov vine să pescuiască la lacul de la Muzeul Satului. Acesta spune că, în acest an, numărul peștilor s-a redus considerabil din cauza scăderii nivelului apei.
„Cu vreo zece ani în urmă, aici oamenii veneau, făceau și frigărui. Era mai bine. În ultima perioadă, nimeni nu are grijă de acest lac, totul e în paragină. Este mai puțin pește, dar și peștii sunt afectați, pentru că atunci când e cald el se duce mai la adânc”, a declarat pescarul.
Lacul se află în gestiunea Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Directorul instituției, Petru Vicol, afirmă că problemele au început încă din luna mai, iar lipsa precipitațiilor reprezintă principala cauză a scăderii nivelului apei.
Potrivit acestuia, pe 31 iulie muzeul a solicitat Agenției „Apele Moldovei” delegarea unui specialist care să stabilească măsurile necesare pentru remedierea situației.
„Din cauza lipsei precipitațiilor, nu putem urmări acum scurgerile de ape pluviale, iar potrivit răspunsului primit de la Apele Moldovei, unica sursă de alimentare a lacului sunt apele pluviale”, a declarat Petru Vicol.
Contactați pentru o reacție, reprezentanții Agenției „Apele Moldovei” nu au răspuns solicitărilor.
Specialiștii în domeniul mediului susțin că, pe lângă secetă, lacul este afectat și de colmatare, fenomen care reduce capacitatea bazinului de a reține apa.
„Pantele abrupte din jurul acestui lac aduc foarte multe sedimente și, desigur, s-a colmatat. Nu vorbim doar de acest lac. Majoritatea lacurilor din Chișinău sunt afectate de colmatare, deoarece fâșiile riverane prevăzute pentru protecție nu sunt suficient de bine amenajate”, a explicat expertul în științe ale mediului, Valeriu Cazac.
Potrivit reprezentanților Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, curățarea lacului ar necesita investiții de câteva milioane de lei, fonduri pe care instituția nu le are în prezent. În aceste condiții, singura soluție pe termen scurt pentru refacerea nivelului apei rămân precipitațiile.
