Ministerul Justiţiei confirmă: Nouă deţinuţi condamnaţi pe viaţă, eliberaţi din închisori

Potrivit Ministerului de Justiție, actul de clemență al statului, în calitate de măsură excepțională, trebuie să respecte mecanisme stricte de evaluare a riscului de recidivă, după o anumită perioadă de executare efectivă a pedepsei, transmite Ultimelestiri.md.  

I. Legea amnistiei și modificările succesive:

Reprezentanții Ministerului Justiției precizează că, versiunea sa inițială, Legea nr. 243/2021 prevedea două modalități de amnistiere a deținuților pe viață:  

– Amnistierea prin absolvirea de la executarea pedepsei, pentru persoanele condamnate care au executat mai mult de 25 de ani de închisoare, corespund caracteristicii pozitive, sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus (reieșind din sensul textului la art. 1 alin. (1) și art. 6 alin. (1) lit. a) al legii). De menționat că analiza noastră relevă că pe această prevedere nu a fost eliberat niciun deținut pe viață;

– Reducerea termenului de pedeapsă de la detențiune pe viață la 30 de ani închisoare, pentru persoanele condamnate, cu condiția lipsei riscului de recidivă, constatată de un expert psiholog judiciar atestat (art. 7 alin. (1) lit. d) din lege).

„Intervențiile ulterioare aduse Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie, au adus modificări la aplicarea amnistiei prin reducerea pedepsei, generând prin aceasta și posibilități noi pentru condamnații la detențiunea pe viață de a beneficia de pe urma acestei legi. Se precizează faptul că pe unele amendamente, introduse suplimentar în lectura finală, Guvernul nu s-a expus. Unul din acestea se referă la abrogarea integrală a alin. (2) din art. 7 prin Legea nr. 74/2022, ceea ce a făcut mai flexibilă aplicarea practică a comutării pedepselor pentru unele persoane care se regăseau la art. 6 alin. (1) lit. a), b), c), e) și g) din lege”, se arată în comunicatul ministerului. 

Potrivit ministerului, modificările respective au permis, în anumite cazuri, reducerea/comutarea mai facilă a detențiunii pe viață la 30 ani închisoare a persoanelor condamnate la detenție, și apoi, printr-o altă procedură, să se solicite în mod cumulativ de la instanța de judecată liberarea condiționată înainte de termen sau înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o sancțiune mai blândă în condiții mai favorabile pentru acești condamnați.

 „Mecanismul liberării condiționate înainte de termen, inclusiv în cazul persoanelor condamnate la detențiune pe viață pentru infracțiuni excepțional de grave, a fost dintotdeauna prevăzut de Codul penal și funcționează independent de Legea amnistiei. Acest instrument legal reprezintă o opțiune a instanței, și nu o obligație, care poate fi solicitată spre examinare și aplicată doar în anumite condiții excepționale. Decizia finală aparține exclusiv judecătorului, care apreciază conform discreției sale dacă sunt sau nu întrunite condițiile legale pentru aplicarea acestui mecanism”, precizează Ministerul Justiției. 

II. Aplicarea practică: În contextul subiectului abordat, informăm publicul că din totalul celor nouă persoane condamnate la detențiunea pe viață ce au fost eliberate din detenție:

• Patru persoane au fost eliberate strict în temeiul art. 7 alin.(1) lit. d) din Legea amnistiei, având efectiv executat peste 30 de ani de închisoare. Astfel, s-a operat comutarea pedepsei detențiunii pe viață în pedeapsa închisorii pe un termen de 30 de ani. În cazul a 3 din aceste 4 persoane, s-a aplicat și reducerea pentru condițiile de detenție în temeiul mecanismului compensator prevăzut de lege.
• Alte două persoane, care nu întruneau condiția executării efective a cel puțin 25 de ani de detenție, au beneficiat de comutarea pedepsei detențiunii pe viață în pedeapsa închisorii pe un termen de 30 de ani. Astfel:  

– În cazul uneia dintre aceste persoane S. A., după comutarea pedepsei, i s-a mai aplicat de către instanța de judecată și mecanismul liberării condiționate înainte de termen, în baza art. 91 alin. (4) din Codul penal, prin formula 2/3 din pedeapsa de 30 de ani, și plasarea ei sub supravegherea probațiunii. Soluția adoptată de prima instanță a fost contestată de Administrația Națională a Penitenciarelor, iar Curtea de Apel Nord a dispus anularea acesteia, persoana fiind reținută și reîncarcerată pentru continuarea executării pedepsei.

– În cazul persoanei S.D., după comutarea pedepsei detenției pe viață în pedeapsa închisorii pe un termen de 30 de ani, i-au fost aplicate ulterior, în mod cumulativ, prevederile art. 92 alin. (2) din Codul penal, privind înlocuirea părții neexecutate din pedeapsă cu o sancțiune mai blândă (muncă neremunerată în folosul comunității și obligații probaționale), în condițiile în care condamnatul executase efectiv cel puțin două treimi din termenul de pedeapsă pentru o infracțiune deosebit de gravă sau excepțional de gravă. În speța dată, ANP a formulat recurs la instanța ierarhic superioară și cauza urmează a fi re-examinată.

Astfel, din cele nouă proceduri, trei au fost contestate, două recursuri au fost admise, o persoană a fost reamplasată în penitenciar, o persoana urmează a fi identificată, iar situația la o persoană e în curs de examinare. Toate cele șapte persoane eliberate sunt la evidența organelor de probațiune și sub monitorizare de către organele poliției conform competențelor legale.

III. Modificările la Cod Penal. În ceea ce privește normele prevăzute la art. 91 alin. (5) și art. 92 alin. (3/1), Ministerul Justiției subliniază că acestea au fost modificate prin Legea nr. 136/2024, la demersul ANP (din 06.12.2022) și în baza expertizelor în domeniu, iar modificările au fost analizate și în cadrul grupului de lucru în procesul de modificare a Codului penal, consultat public atât pe platforma Guvernului, cât și cea a Parlamentului, în perioada 2022-2024, fără a fi înaintate obiecții. 

Această lege a redus pentru condamnații la detențiunea pe viață termenul din pedeapsă ce este necesar a fi executat efectiv, pentru a putea solicita liberarea condiționată înainte de termen (în loc de 30 s-a ajustat la 25), oferind astfel condamnaților șansa de a solicita examinarea revizuirii pedepsei și liberării condiţionate înainte de termen, ca urmare a respectării unor condiții riguroase. 

Totodată, legea a creat premisele ca, după executarea a cel puțin 25 de ani de pedeapsă, condamnații la detențiunea pe viață să poată solicita înlocuirea părţii neexecutate a pedepsei cu o sancțiune mai blândă (precum muncă neremunerată în folosul comunității) sau aplicarea mai multor obligații stabilite de instanță (de exemplu, programe de probațiune etc).

De asemenea, se menționează că termenul de 25 de ani nu este o noutate legislativă – acesta exista deja în Codul penal din 1961 (art. 51), fiind aplicabil ca normă mai favorabilă persoanelor condamnate la detențiune pe viață în baza prevederilor acelui cod. De altfel, aproximativ jumătate (47%) dintre persoanele aflate în 2022 în detențiune pe viață au fost condamnate în temeiul Codului penal din 1961, iar mai mulți dintre deținuți deja sunt la perioada de 30 ani executați potrivit legii. 

Astfel, unii dintre condamnații la detențiune pe viață, în baza vechii legi penale, puteau invoca prevederile mai favorabile ale art. 51 din Codul penal în redacția anului 1961, în timp ce alții, condamnați potrivit noului Cod penal, puteau solicita aplicarea alin. (5) al art. 91 din actualul Cod penal, și se impunea o uniformizare în acest sens.

„Este esențial a se înțelege că atât mecanismul de amnistiere – ca act de clemență excepțional, aplicabil într-un context de necesitate temporară – cât și mecanismele stabilite din Codul penal, în calitate de lege penală de bază, trebuie să fie percepute ca o posibilitate de examinare a cererii de eliberare a condamnatului, ce poate fi admisă doar după întrunirea condițiilor riguroase și o evaluare amplă a riscurilor ce ar deriva din aceasta. Acestea nu trebuie folosite în mod abuziv și nu se aplică în mod automat condamnaților existenți. Evaluarea condamnatului trebuie realizată cu maximă diligență și transparență, printr-o verificare atentă a întrunirii condițiilor legale și cu o abordare individualizată, fundamentată temeinic pentru fiecare caz în parte. Totodată, este necesară asigurarea unui mecanism eficient de supraveghere post-eliberare și aplicarea unor obligații de probațiune corespunzătoare. 

Este regretabil că anumite cauze ajunse în atenția publicului – diferite față de altele din aceeași categorie, prin context și prin profilul psihologic al persoanelor condamnate – au fost examinate de către organele competente într-un mod neobișnuit de rapid, lipsit de claritate și credibilitate”, explică Ministerul Justiției. 

IV. Măsurile întreprinse: Sunt suspiciuni de abuz și inconsecvență. Ministerul Justiției a inițiat o cercetare complexă a acestor cazuri, însoțită de o verificare detaliată a activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității, modul cum a fost aplicată legea de către cei responsabili. La finalizarea cercetărilor menționate vor fi luate măsurile necesare, inclusiv sesizări oficiale către autoritățile competente pentru verificarea sub aspect de răspundere penală. 

Așadar, Ministerul Justiției menționează faptul că s-au întreprins mai multe măsuri:

• Modificări la nivel de conducere a ANP, intentarea unei anchete de serviciu ample;
• Măsuri care să pună pe pauză activitatea comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei din cadrul Penitenciarului nr. 17 – Rezina și a Penitenciarului nr. 5 – Cahul, precum și re-verificarea tuturor demersurilor aflate pe rolul instanțelor înaintate de reprezentanții penitenciarelor privind aplicarea amnistiei sau a mecanismelor prevăzute de art. 91 și 92 din Codul penal, în privința persoanelor condamnate la pedeapsa detențiunii pe viață;
• Totodată, va firevizuit mecanismul de evaluare psihologică și monitorizare a gradului de recidivă al deținuților, astfel încât să fie diminuate la maxim riscurile pentru ordinea publică și securitatea persoanelor;
• Se va revizui componența și activitatea Comisiilor speciale de evaluare pentru deținuții pe viață, care să fie centralizate la nivel de MJ/ANP, cu includerea de specialiști, experți psihologi independenți, reprezentanți ai diferitor structuri (IGP/MAI/Procuratură etc);
• În proces de revizuire este și mecanismul de supraveghere al deținuților eliberați, inclusiv prin aplicarea monitorizării electronice, de către Birourile de probațiune.

„Problemele sistemice în cadrul sistemului penitenciar sunt cunoscute, iar Ministerul Justiției le-a abordat până acum prin diverse măsuri. Reforma sistemului penitenciar necesită în continuare investiții substanțiale în infrastructură și în resursele umane sub aspect de capacitare și integritate, dezvoltarea unor programe educaționale și de reabilitare destinate deținuților.

Ministerul Justiției face apel, totodată, ca toate instituțiile implicate să aplice legea într-un mod corect, transparent și echitabil. Reafirmăm angajamentul de a sprijini un sistem judiciar funcțional și independent, care să protejeze drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor”, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiției. 

Ultimelestiri.md amintește că Alexandr Sinigur, condamnat în anul 2006 la detenție pe viață, a fost eliberat săptămâna trecută din penitenciar. Cu explicații în acest sens a venit ANP.

Totodată, zilele trecute, și interlopul Iurii Radulov a fost eliberat.  

Cu o reacție în acest sens a venit și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo.

Citește și: Dragalin, nemulțumită de Legea privind amnistia: Consecințele urmează

Citește și: Eliberarea condiționată a deținuților pe viață: Ce spune Olesea Stamate

Citește și: Implicarea tatălui Olesei Stamate în cazul Radulov, explicată de deputat

știri.md