Datele au fost prezentate de Inspectoratul Național de Probațiune, instituție din subordinea Ministerului Justiției, transmite Ultimelestiri.md.
Evoluția arată o creștere constantă a utilizării acestui instrument. În 2018, primul an de aplicare, au fost monitorizate 72 de persoane. În 2023, numărul a ajuns la 1.898, iar în 2024 – la 2.357. În 2025, monitorizarea electronică a fost folosită de aproape 38 de ori mai mult decât în primul an de implementare.
Potrivit Inspectoratului Național de Probațiune, în 2025, 58% dintre cazurile de monitorizare electronică au vizat arestul la domiciliu. Totodată, 35% dintre monitorizări au fost dispuse pentru protejarea victimelor, preponderent în dosare de violență în familie, măsură care limitează riscul de apropiere a agresorului și contribuie la creșterea siguranței persoanelor protejate.
În cazurile de violență în familie, brățările electronice sunt aplicate imediat după emiterea ordinului de protecție. Acest mecanism este disponibil din ianuarie 2021, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 85 din 11 iunie 2020. De atunci, monitorizarea electronică a contribuit la protejarea a 4.220 de victime.
Agresorii sunt supravegheați pentru a respecta restricțiile stabilite de instanță, inclusiv interdicția de a se apropia de victimă, de domiciliul acesteia sau de alte locuri indicate. Sistemul funcționează prin cooperarea instanțelor de judecată, poliției și Inspectoratului Național de Probațiune. Monitorizarea are loc în timp real, iar orice încălcare a restricțiilor este semnalată imediat, poliția intervenind atunci când sunt constatate abateri.
Pe lângă arestul la domiciliu și cazurile de violență în familie, monitorizarea electronică este utilizată și pentru persoane aflate sub control judiciar, subiecți aflați în evidența probațiunii sau persoane care se deplasează fără escortă. Inspectoratul Național de Probațiune subliniază că monitorizarea electronică este un instrument necesar pentru asigurarea siguranței publice și protecția victimelor.
