Timp de șase ore, frontiera româno-sovietică a fost deschisă. Opt puncte de trecere au fost amenajate pe o lungime de 700 de kilometri, printre care Iași–Sculeni, Ungheni–Pod Ungheni, Albița–Leușeni și Galați–Giurgiulești. Românii din România au trecut în Moldova Sovietică fără acte, iar Prutul a fost acoperit simbolic cu flori aruncate de pe ambele maluri. Gestul a dat și numele evenimentului, considerat moment-cheie al apropierii celor două state în contextul destrămării URSS, transmite Ultimelestiri.md cu referire la IPN.
Mărturiile din acea zi descriu o emoție colectivă copleșitoare. Poetul Grigore Vieru, prezent la eveniment, povestea într-un interviu că oamenii se recunoșteau unii pe alții după decenii de despărțire. „La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii”, mărturisea poetul. Într-o altă amintire, scrisă și în Primul testament al său, Grigore Vieru povestește cum un copil l-a întrebat pe tatăl său, venit din Chișinău: „Tată, mi-ai promis să-mi arăți români. Care-s ei?”, ilustrând confuzia identitară, provocată de ani de separare.
Un an mai târziu, pe 16 iunie 1991, a avut loc al doilea „Pod de Flori”, când cetățenii din Moldova au putut trece în România fără acte. Aceste evenimente au contribuit la simplificarea procedurilor de trecere a frontierei și au fost pași importanți în apropierea celor două state.
După 35 de ani, autoritățile din Republica Moldova și România au inițiat un nou proiect: în raionul Ungheni au început lucrările de construcție a unui pod rutier peste Prut, între localitatea Zagarancea și comuna Golăiești din județul Iași. Podul va avea patru benzi de circulație și va face parte din viitoarea autostradă a Unirii, contribuind la interconectarea Republicii Moldova cu spațiul european.
„Dacă, acum 35 de ani, înaintașii noștri au făcut un pod de flori și de emoții, acum, generației noastre îi revine obligația să construiască poduri de piatră”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, prezent la demararea lucrărilor.
Istoria arată că „Podul de Flori” rămâne una dintre cele mai importante pagini din istoria recentă a relațiilor dintre România și Republica Moldova, marcând un moment rar de unitate, emoție și speranță.
