Raportul constată o diferență semnificativă între alocarea și utilizarea fondurilor pentru sectorul de tineret și îndeamnă autoritățile să implementeze mai eficient banii alocați, transmite Ultimelestiri.md cu referire la diez.md.
Autoarea raportului, Teodora Panuș, expertă în politici de tineret, ne-a spus că principalele instituții responsabile la nivel central de distribuirea banilor destinați tinerilor sunt Ministerul Educației și Cercetării (MEC) sau Agenția Națională pentru Tineret (ANT).
De obicei, aceste resurse sunt utilizate pentru implementarea programelor și acțiunilor planificate în cadrul SNDST2030, dar și în cazul altor planificări relevante. Dacă resursele nu sunt valorificate, ele se întorc în bugetul de stat.
Situația bugetară pentru perioada 2021-2023
În perioada 2021-2023, CNTM a constatat o diferență dintre resursele financiare care sunt destinate la început de an sectorului de tineret și banii care ajung să fie cheltuiți la final.
În 2021, dintr-un buget de 13 524 000 de lei, doar 10 375 000 de lei au fost cheltuiți, ceea ce reprezintă 76,8 %. Această execuție sub așteptări a fost influențată de condițiile pandemice, dar și de dificultăți în gestionarea fondurilor, menționează autorii raportului. Respectiv, sectorului de tineret îi revin 0,019 % din totalul cheltuielilor bugetului de stat. De asemenea, pentru tineret se investește aproximativ 0,004 % din PIB-ul țării.
În ciuda unui buget similar cu cel din 2021, execuția bugetară din 2022 a scăzut la 65,2 %. Astfel, au fost cheltuiți 10 499 000 de lei din cei 16 104 000 de lei aprobați. Acest rezultat indică o continuare a dificultăților de utilizare eficientă a fondurilor, cauzată, parțial, de contextul pandemic și de instabilitatea economică.
Bugetul alocat în anul 2023 pentru sectorul de tineret a fost majorat la 17 404 000 de lei, însă execuția a atins doar 75,8 %, cu 13 209 000 de lei cheltuiți. Deși se observă o ușoară îmbunătățire a execuției bugetare comparativ cu 2022, ea este departe de potențialul maxim, constată autorii.
„În statele Uniunii Europene observăm o stabilitate când vine vorba de resursele accesibile și, desigur, o cooperare mult mai apropiată între structurile de stat și sectorul nonprofit. Cei din urmă se bucură de încrederea statului și a societății, oferind servicii și oportunități de calitate, fără a avea restricții în ceea ce privește activitatea de advocacy.
Uneori chiar vedem metode interesante de finanțare. De exemplu, direcționarea automată a veniturilor din loteriile naționale către inițiativele tinerilor, care susțin majoritatea programelor de dezvoltare. Ar fi interesant să explorăm și noi astfel de soluții out of the box”, spune autoarea raportului, Teodora Panuș.
Advocacy înseamnă susținerea activă a unei cauze. Practic este atunci când o organizație încearcă să influențeze deciziile și politicile publice în favoarea unei probleme importante. De exemplu, dacă o organizație de tineret vrea să îmbunătățească condițiile de studiu, ei ar putea să organizeze evenimente tematice sau să vorbească cu liderii comunității. Scopul lor este să convingă pe cei care iau decizii să le sprijine ideile și să facă schimbări care să ajute toți tinerii.
Câți bani sunt investiți într-un tânăr
În 2021, pentru un tânăr statul a cheltuit 14,10 lei, crescând la 15,07 lei în 2022 și la 20,08 lei în 2023. Această creștere semnificativă, cu 42,5 % între 2021 și 2023, reflectă atât creșterea alocărilor bugetare, cât și scăderea demografică a numărului de tineri din Republica Moldova. În 2023, numărul tinerilor a scăzut cu 10,6 % față de 2021.
Făcând trimitere la următorii ani, raportul prezintă estimări bugetare care arată o continuare a tendințelor de creștere a alocărilor, dar și provocări în utilizarea eficientă a acestor fonduri.
În anul 2024, bugetul aprobat pentru tineret este de 24 104 000 de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 82,6 % față de 2023. Acest buget ar trebui să se traducă într-un cost mediu de 36,67 lei per tânăr, reflectând un angajament mai mare față de sectorul de tineret.
În anii 2025 și 2026, estimările indică o scădere a alocărilor la 19 104 000 de lei anual, ceea ce ar reduce costul mediu per tânăr la 29,06 lei.
Autorii subliniază că scăderea poate avea „implicații semnificative pentru sustenabilitatea programelor de tineret”, adăugând că este necesară o „revizuire atentă a priorităților bugetare”.
De ce e important să investim în tineri
Teodora precizează că sectorul de tineret este, de obicei, asociat cu educația nonformală și cu activitățile care contribuie la cetățenia activă a persoanelor. Ea menționează că în statele dezvoltate se observă „o investiție constantă asigurată tinerilor”, acest lucru contribuind atât la dezvoltarea structurilor de tineret, cât și a infrastructurii pentru tineri.
„Investițiile în acest sector oferă tinerilor spații sigure pentru a face greșeli, pentru a învăța cum să interacționeze cu persoane din alte grupuri sociale și, desigur, învață tinerii de la nivel local până la central ce înseamnă o democrație în care toți sunt pe picior egal”, a declarat Teodora Panuș.
Concluziile și recomandările raportului
Autorii raportului concluzionează că, în pofida creșterii alocărilor, execuția bugetară a fost constant sub nivelul așteptărilor. „Deși alocările au crescut, acestea rămân modeste comparativ cu PIB-ul și nevoile reale ale sectorului de tineret. Raportul subliniază importanța unor investiții mai substanțiale și a unei gestionări mai eficiente pentru a transforma potențialul tineretului într-un motor de dezvoltare economică și socială”.
Teodora lămurește că neutilizarea resurselor financiare destinate tinerilor ar putea avea mai multe motive, inclusiv că nu sunt suficienți oameni la nivel central care să coordoneze aceste programe. De asemenea, o piedică sunt legile prea stricte care fac lucrurile mai greu de pus în practică sau unele organizații de tineret nu reușesc să folosească acești bani eficient.
O altă problemă constă în faptul că unele programe nu sunt întotdeauna planificate suficient de bine. După ce se termină un proiect, durează câteva luni până începe unul nou, iar tinerii nu știu dacă vor mai avea sau nu finanțare de la stat în această perioadă.
Autorii raportului au recomandat autorităților să externalizeze anumite servicii, adică să transfere unele responsabilități către alte entități specializate. Acest lucru ar ajuta la reducerea și eficientizarea muncii. De asemenea, autorii îndeamnă autoritățile să colaboreze mai mult cu organizațiile din societatea civilă pentru a crea parteneriate strategice și pentru a lucra împreună mai eficient.
Totodată, autoritățile sunt îndemnate să crească numărul de personal calificat în cadrul Direcției de Tineret și Agenției Naționale pentru Tineret, prin angajarea suplimentară de experți în politici de tineret și administrare de proiecte, și adoptarea unei metodologii de planificare și monitorizare a bugetului public. Cea din urmă ar reflecta mai bine realitățile curente și va răspunde mai eficient schimbărilor rapide.
„Investițiile în tineret nu sunt doar necesare, ci esențiale pentru viitorul țării. Implementarea eficientă a fondurilor alocate și o atenție sporită asupra nevoilor reale ale tinerilor sunt pași esențiali pentru a asigura că investițiile în acest sector aduc beneficii pe termen lung”, constată CNTM.
