„Tipul de activitate, dacă este unul monoton și repetitiv, te obosește foarte mult și aduce, în timp, la sindromul arderii profesionale. Este o stare de surmenaj de la rolul profesional pe care noi îl avem timp îndelungat și, în special, dacă este în condiții de stres sau într-un format care nu ne satisface nevoile de bază”, a explicat pentru Teleradio-Moldova psihologul Victoria Gonța, transmite Ultimelestiri.md.
Primele semne includ oboseala persistentă, pierderea interesului și lipsa satisfacției față de muncă.
Printre cei mai expuși sunt angajații din sistemul medical. Mihaela Domenco, asistentă medicală la Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”, povestește că, după doi ani de activitate, a început să resimtă epuizare fizică și emoțională.
„Am ajuns în așa stare, că îmi era frică să lucrez cu pacienții. În sfera unde eu lucram aveam incidente precum decese în rândul copiilor. Am încercat să trec într-o secție unde se nasc copii, dar frica persista, pentru că mereu așteptam că ceva o să se întâmple”, mărturisește tânăra.
Pentru prevenirea burnout-ului, psihoterapeutul Veronica Calancea, medic specializat în terapia arderii profesionale, recomandă respectarea pauzelor și evitarea lucrului peste program.
„Ce trebuie să facă angajatul? Depinde de situații. Dacă asta ține de un colectiv care este nociv, un colectiv patologic cu relaționări bolnăvicioase, atunci varianta este de a ieși din acest colectiv. Dar de multe ori se întâmplă că sindromul burnout este prezint la angajat, dar colectivul este foarte bun. Și atunci aici trebuie să fim atenți la pauze. Decât să se muncească opt ore fără întrerupere, mai bine din două în două ore cu o pauză de 15 minute și câte o jumătate de oră sau, dacă e posibil, o oră la prânz”, a spus Calancea la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Totodată, specialista a subliniat că, în cazul unui colectiv toxic, soluția rămâne schimbarea mediului de lucru.
Fenomenul este prezent nu doar în Republica Moldova, ci și în România. Recent, o companie românească a fost obligată prin hotărâre judecătorească să plătească aproape 9.000 de euro daune morale și cheltuieli medicale unei foste angajate din resurse umane, după ce aceasta a dezvoltat burnout din cauza volumului excesiv de muncă și a lipsei de sprijin. Acesta este primul proces din România în care instanța a recunoscut burnout-ul drept efect direct al unui mediu profesional toxic și a tras la răspundere angajatorul.
