Potrivit studiului, sursele principale de finanțare ale redacțiilor, publicitatea și granturile, sunt adesea insuficiente, în special în cazul presei locale și regionale, iar instabilitatea pieței media și dificultățile în atragerea de fonduri suplimentare limitează capacitatea de dezvoltare a redacțiilor, transmite Ultimelestiri.md.
Un alt obstacol major este lipsa de personal. Multe instituții funcționează cu echipe restrânse, ceea ce afectează calitatea și volumul conținutului editorial. De asemenea, redacțiile resimt lipsa specialiștilor în domenii esențiale precum marketingul și managementul de proiecte.
Relația tensionată cu autoritățile publice și accesul dificil la informații continuă să fie provocări importante. În plus, tranziția către mediul digital este considerată inevitabilă, dar puține redacții dispun de resursele necesare pentru a o implementa eficient.
Presiunile politice și economice, precum și lipsa unei reglementări clare în mediul online, afectează în continuare autonomia editorială. Chiar dacă unele instituții declară că au politici editoriale, aplicarea acestora rămâne adesea neuniformă.
„Este important să evaluăm periodic necesitățile mass-media pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă presa”, a declarat Nadine Gogu, directoarea CJI.
Ea a subliniat că datele studiului pot ghida mai bine politicile publice și sprijinul oferit de donatori și organizații media.
O noutate a cercetării din 2025 este includerea întrebărilor privind utilizarea inteligenței artificiale în redacții. Deși unele instituții au început să folosească AI pentru traduceri, generare de texte sau transcrieri, lipsa politicilor interne și a resurselor limitează aplicarea extinsă a acestor tehnologii.
