Informațiile apar într-o investigație realizată de platforma Follow the Money, citată de The Kyiv Independent. Autorii avertizează că plățile ar putea încălca regimul sancțiunilor, dacă banii vor avantaja direct sau indirect persoane ori entități sancționate de Statele Unite sau Uniunea Europeană, transmite Ultimelestiri.md cu referire la antena3.ro.
Fondurile ar urma să fie oferite prin Programul FIFA de beneficii pentru cluburi. Prin intermediul acestuia, forul fotbalistic internațional recompensează echipele ai căror jucători participă la Cupa Mondială în componența selecționatelor naționale.
Banii sunt transferați federațiilor naționale, care îi distribuie ulterior cluburilor eligibile. Noi plăți sunt așteptate după încheierea ediției din 2026 a Campionatului Mondial.
Printre potențialii beneficiari se numără Spartak Moscova, club controlat de Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia. Compania a fost sancționată de administrația Trump în încercarea de a intensifica presiunea asupra Moscovei și de a o determina să participe la negocieri de pace privind războiul din Ucraina.
Veniturile obținute de Rusia din exporturile de combustibili fosili contribuie la finanțarea războiului, iar Lukoil asigură aproximativ 2% din producția mondială de petrol.
Investigația arată că asemenea plăți au fost efectuate și după Cupa Mondială din Qatar, desfășurată în 2022. Zenit Sankt Petersburg a primit atunci aproape 500.000 de dolari, în pofida legăturilor clubului cu Gazprom și Gazprombank, entități vizate de sancțiuni.
Dinamo Moscova, ȚSKA Moscova, Rubin Kazan și Lokomotiv Moscova au primit sume de până la 361.000 de dolari. Potrivit autorilor investigației, proprietari, sponsori principali sau conducători ai acestor cluburi se aflau sub sancțiunile Statelor Unite ori ale Uniunii Europene.
În total, cluburile rusești au primit după turneul din Qatar aproximativ 1,2 milioane de dolari prin intermediul Federației Ruse de Fotbal.
Federația este condusă de Aleksandr Diukov, un director al Gazprom care se află pe lista persoanelor sancționate de Statele Unite.
Avocata neerlandeză Heleen Over de Linden a explicat pentru Follow the Money că nicio sumă nu poate fi transferată dacă aceasta ajunge să avantajeze, direct sau indirect, o persoană ori o entitate aflată sub sancțiuni.
FIFA are sediul în Elveția și trebuie să respecte regimul de sancțiuni impus de autoritățile elvețiene. Elveția a preluat o mare parte dintre măsurile restrictive adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.
Forul internațional a mai fost implicat în controverse legate de sancțiuni și restricții bancare. O investigație anterioară a Follow the Money susținea că FIFA ar fi făcut presiuni asupra unor cluburi europene pentru ca acestea să achite cluburilor rusești sumele restante pentru transferuri, în pofida riscului de încălcare a sancțiunilor.
FIFA a exclus Rusia din competițiile sale în 2022, după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. Ulterior, organizația a fost criticată pentru mai multe decizii referitoare la cele două țări.
În decembrie 2024, în timpul tragerii la sorți pentru Cupa Mondială din 2026, FIFA a prezentat o hartă în care Crimeea nu apărea ca parte a Ucrainei, fapt care a provocat reacții de indignare.
Organizația a fost criticată și în 2023, după ce a ridicat interdicția privind participarea la competițiile internaționale a sportivilor ruși cu vârste sub 17 ani.
În februarie 2026, președintele FIFA, Gianni Infantino, s-a pronunțat în favoarea eliminării interdicției impuse Rusiei în fotbalul internațional. Poziția sa a fost condamnată de autoritățile ucrainene.
În ultimele săptămâni, mai multe organizații sportive internaționale au început să relaxeze restricțiile aplicate sportivilor ruși, după ce Comitetul Internațional Olimpic a anunțat ridicarea propriilor interdicții împotriva Rusiei și Belarusului.
De la începutul invaziei, mai mulți sportivi ruși admiși în competiții sub statut neutru s-au dovedit a avea legături cu Kremlinul sau au susținut public războiul. În același timp, sute de sportivi și antrenori ucraineni au fost uciși, iar numeroase baze și instalații sportive din Ucraina au fost distruse în atacurile rusești cu rachete și drone.
