În pofida performanțelor, fermierii se confruntă în continuare cu incertitudini logistice și volatilitatea pieței, factori ce complică luarea deciziilor strategice pentru profituri, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
Agricultorul Nicanor Buzovoi din satul Pârlița, raionul Ungheni, a declarat pentru Radio Moldova că a înregistrat o producție-record de grâu de 7.200 kg la hectar, iar performanța se datorează respectării tehnologiei agricole.
„Practic, e un record. Noi n-am mai avut așa roadă niciodată. Am respectat tehnologia, am îndeplinit cerințele care sunt pentru cultivarea grâului și cu soiurile am lucrat, și cu îngrășămintele, și cu microelementele. Respectiv, am căpătat roada”, a afirmat Buzovoi.
El spune că, deși orientarea sa rămâne către export, vânzarea se va face în funcție de cerere, condițiile logistice și preț.
„Depinde de cerința pieței. Unde o să fie mai convenabil, acolo o să-l vând. Eu, evident, mă axez la export, dar în țară sunt cele mai bune condiții de a vinde la momentul actual. Deși nu ne aranjează prețul care este astăzi”, a precizat agricultorul.
„Prețul, desigur, comparativ cu 2022, când a fost problema geopolitică, este unul bun. Fermierii, în discuții private, recunosc că sunt mulțumiți de preț și de recolta din acest sezon”, a declarat expertul în agricultură Iurie Rija, la Radio Moldova.
Potrivit acestuia, la baza performanței privind roada-record obținută în acest an a stat nivelul de precipitații pe parcursul toamnei, iernii și al primăverii: „Recolta a fost de 5,5 tone per hectar. Acesta este targetul normal al Republicii Moldova”.
În ceea ce privește dependența agriculturii de factorii climatici, Rija a subliniat legătura strânsă dintre condițiile meteo și eficiența inputurilor tehnologice.
„Agricultura este foarte mult legată de factorii climaterici. În anii când factorul climateric este favorabil din punct de vedere al umidității și căldurii, atunci sigur că au efect au toate inputurile și tehnologiile aplicate. Și invers: când precipitațiile sunt reduse, dispar acești coeficienți de performanță. Vorbind cantitativ, în ultimii 10 ani, R. Moldova exportă, împreună cu partea stângă a Nistrului, în medie 1.000.000 – 1.200.000 de tone de grâu”, a precizat expertul.
Iurie Rija a evidențiat rolul tradițional al Greciei și Italiei ca importatori majori ai grâului moldovenesc.
„Trebuie să înțelegem că atât Grecia, cât și Italia sunt cei mai performanți morari și brutari, sortimentul de produse de panificație este unul foarte mare. Grecia este un client tradițional, are nivelul cel mai înalt de absorbție”, a spus Rija.
El a evidențiat și diversificarea piețelor de export către Africa și Orientul Mijlociu, unde grâul moldovenesc găsește cerere constantă atât pentru panificație, cât și pentru furaje.
„Grâul din R. Moldova are și destinația Africa, mă refer la Sudan, Kenya, Uganda. Este îmbucurător. Dar, periodic, ajunge și pe piața românească. Ei preferă făina și tărâța noastră. În Orient și Egipt, țările arabe sunt mari consumatori de cereale, în special de grâu pentru panificație, precum și de grâu furajer”, a explicat el.
Potrivit expertului, dacă în 2021 transportul rutier domina exporturile, în prezent transportul naval a devenit principalul canal, reprezentând, în prima jumătate a anului 2025, aproximativ 70% din exporturile de cereale, cu peste jumătate de milion de tone.
În 2024, prețurile pentru grâu alimentar au variat între 2,50–3,50 lei/kg, iar în 2023 – între 2,50 și 3,00 lei/kg. În acest an, prețurile oferite producătorilor locali este de aproximativ 3,2–3,3 lei/kg de grâu.
