Dată fiind continuarea polemicii în cazul respingerii plângerii lui Călin Georgescu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a adus astăzi, vineri 7 martie, completări pentru explicarea verdictului ce a constat în respingerea finală și fără drept de apel a plângerii candidatului român, transmite Ultimelestiri.md, cu referire la moldova1.md.
– Curtea Europeană nu a anulat alegerile prezidențiale din România, cum pretind printre alții Elon Musk și influencerul său de curte Mario Nawfal, ci Curtea Constituțională a României (CCR) este instanța care a anulat alegerile; CEDO doar a respins cererea lui Georgescu care se plângea că a fost tratat în mod injust.
– Asta nu înseamnă câtuși de puțin că CEDO ar fi de acord sau nu cu decizia CCR de a anula turul doi; CEDO doar a constatat că autoritatea legislativă supremă în România este Parlamentul, nu Președintele; Convenția Europeană invocată de reclamant nu se aplică în acest caz.
– Articlolul 3 Protocol No. 1 al Convenției privitor la dreptul la alegeri libere se aplică așadar doar alegerilor parlamentare, nu și celor prezidențiale.
– În sfârșit, CEDO, instituție a Consiliului Europei, nu trebuie confundată cu Curtea Europeană de Justiție (CEJ), instituție a UE, care în decembrie a respins recursul lui Ilan Șor și al Marinei Tauber care cereau ridicarea măsurilor restrictive adoptate împotriva lor în UE. Curtea Europeană de Justiție (CEJ), tribunalul suprem al UE, care a confirmat atunci măsurile restrictive adoptate împotriva celor doi, a precizat că aceștia au fost implicați într-o „tentativă de destabilizare a Moldovei”.
În ciuda recursului introdus de aceștia, CEJ a UE a decis că ei s-au aflat în spatele organizării de proteste violente din Republica Moldova, care au făcut parte din acțiunile care s-au intensificat de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care amenință să împiedice aderarea Moldovei la Uniune.
Astfel, în anul 2023, Ilan Șor, fostul lider al partidului politic ȘOR, și Marina Tauber, pe atunci vicepreședintă a aceluiași partid, au fost înscriși, apoi, în 2024, menținuți de Consiliul Uniunii Europene pe listele persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive, având în vedere situația din Moldova. Înscrierea lor pe «lista neagră» a UE era bazată în special pe rolul lor în organizarea de proteste antiguvernamentale violente, care căutau să submineze suveranitatea și independența Moldovei.
CEJ constata că, în 2022 și în 2023, partidul ȘOR, sub conducerea lui Șor și a lui Tauber, a organizat proteste și manifestări violente, în principal în Chișinău, cu ajutorul unor protestatari selectați, formați și plătiți de același partid.
„Mai mult”, constata Curtea, “protestele violente în cauză au fost organizate în interesul și cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova”.
Cât despre CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (care ține de Consiliul Europei, iar nu de UE), Călin Georgescu, a cărui plângere a fost respinsă acolo, mințise în ianuarie când a plecat din România anunțând că merge la Strasbourg pentru a discuta cu „avocați internaționali și la CEDO, pentru a obține informații direct de la sursă” și pentru “a grăbi procedurile”. El nu avea ce căuta acolo ca persoană privată: CEDO nu acceptă decât plângeri scrise pe formulare speciale, semnate de mână și trimise prin poștă.
Site-ul CEDOO precizează, cu litere groase și înnegrite, ca să nu scape nimănui, că: nu servește la nimic să veniți la Strasbourg în persoană pentru a vă prezenta verbal cazul (No purpose will be served by your coming to Strasbourg in person to state your case orally).
Amintim că, consilierul președintelui american Donald Trump, Elon Musk, a adus noi critici la adresa organismelor europene. După ce CEDO a respins plângerea fostului candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu, privind anularea alegerilor din noiembrie 2024, miliardarul s-a întrebat pe platforma X: „Ce este această instanță și cum poate anula alegerile?”.
