La rândul său, Sorin Ioniță, director executiv al Expert Forum România, consideră că noul Plan pentru consolidarea rezilienței democratice, aprobat pe 2 decembrie de Consiliul Național de Securitate, reprezintă o experiență valoroasă pentru întreaga UE în perspectiva alegerilor din 2026–2027, transmite Ultimelestiri.md cu referire la moldova1.md.
„Războiul hibrid la scară largă durează de câțiva ani, dar intensitatea a crescut după invazia Ucrainei. Moldova a fost un laborator al experimentelor Rusiei. Scopul Moscovei este de a găsi breșe în societățile democratice și de a semăna dezbinare”, a declarat Ștefan Bejan.
Expertul subliniază că țara noastră a reușit să reziste tocmai datorită asistenței din partea țărilor europene, inclusiv în domeniul securității cibernetice, combaterii dezinformării și cooperării între servicii de intelligence.
„Moldova nu ar fi reușit singură. Partenerii europeni au fost esențiali în contracararea atacurilor informaționale și cibernetice. Statele UE au învățat din experiența Moldovei”, afirmă Bejan.
Potrivit acestuia, Moscova urmărește să rupă echilibrul european și să influențeze opinia publică prin instrumente precum propaganda privind dronele, traficul de arme sau crize fabricate în spațiul public.
Expertul român Sorin Ioniță consideră că Moldova a reușit ceea ce multe state europene doar discută: un mecanism clar de apărare a democrației digitale.
„Moldova ar trebui să prezinte planul său în fața Comisiei Europene, ca parte a inițiativei Democracy Shield. Nu toate țările au practică, dar Moldova are. Lecțiile sale pot fi utile înainte de ciclul electoral european din 2026–2027”, spune Ioniță.
Acesta avertizează că plățile cu criptomonede ar putea deveni principala sursă de finanțare ilegală în campanii electorale dacă nu vor fi reglementate urgent.
„Nu e în regulă ca dezbaterea democratică să fie bruiată de boți sau conturi false, care creează impresia unui sprijin artificial. Kremlinul multiplică oameni și votează în locul lor. Asta nu este democrație”, explică expertul român.
Documentul aprobat de CNS include măsuri privind:
- sporirea rezilienței informaționale;
- securitatea cibernetică;
- combaterea finanțării electorale ilegale;
- cooperarea interinstituțională.
