Cenzură, presiuni și abuzuri la TRM: Directorul, acuzat de conducere autoritară

Mai mulți ex-angajați ai TRM, dar și actuali, au povestit pentru Ultimelestiri.md că, odată cu venirea noii conduceri în fruntea TRM, ei au sperat că televiziunea publică va fi reformată și dezvoltată la un nivel fără precedent, însă optimismul acestora a fost spulberat încă din primele zile. Potrivit lor, odată ce Vladimir Țurcanu a fost numit în funcția de director general al companiei Teleradio-Moldova, ei, alături de ceilalți angajați, au fost supuși unei evaluări care, potrivit lor, era fără criterii. Unora dintre ei chiar li s-a propus că, dacă vor face ceea ce li se spune de către conducerea TRM, atunci vor primi calificativul „excelent”. Totuși, ei au refuzat și, odată cu acest răspuns, au început a fi presați și hărțuiți de către Vladimir Țurcanu, alături de unii directori generali adjuncți.

În această situație s-a pomenit și Tatiana Fișer, o fostă moderatoare a unei emisiuni radio din cadrul Teleradio-Moldova (TRM), care a spus că a fost supusă unor presiuni și ingerințe din partea conducerii. Potrivit acesteia, directorul general, Vladimir Țurcanu, împreună cu alți membri ai conducerii, ar fi promovat un management dictatorial, însoțit de reproșuri, insulte și cenzură.

„La o ședință comună, ni s-a spus că, dacă nu am plecat nicăieri timp de 20 de ani, suntem niște jurnaliști de nimic. Retorica aceasta a fost preluată și de directorul radio și chiar de președintele Consiliului de Supraveghere, Arcadie Gherasim, care a afirmat în plenul Parlamentului că cei mai buni jurnaliști de la TRM au plecat demult”, a declarat jurnalista.

Aceasta crede că presiunile asupra sa au început după ce a refuzat să fie evaluată în lipsa unor criterii clare.

„Mi s-a spus că voi primi calificativul „excelent” doar dacă voi face și știri din emisiuni. Am refuzat, pentru că deja lucram pentru două norme, salariile la radio fiind mici. Deseori, emisiunea mea nu era transmisă pe canalele oficiale ale TRM, inclusiv pe Facebook și YouTube. Când l-am întrebat pe director de ce, a zis că nu merită să fie transmisă, fără să-mi dea mai multe explicații”, a spus Tatiana Fișer.

Moderatoarea susține că i s-a interzis să invite anumite persoane la emisiuni.

„La propunerea mea de a-l invita pe președintele Academiei de Științe, Ion Tighineanu, la o discuție despre situația în știință, directorul mi-a reproșat că ar trebui să știu că în anumite cercuri se vorbește de rău despre președintele AȘM”, a mai spus jurnalista.

De asemenea, ea a criticat lipsa de viziune și suport din partea conducerii.

„Managementul pe care îl promovează este dictatorial. Sunt nemulțumiți și critici, dar nu spun ce așteptări concrete au de la activitățile noastre. Au o plăcere sadică în a hărțui angajații deveniți indezirabili din motive doar de ei cunoscute. Credeam că se va produce o schimbare la TRM. Lucrurile, însă, nu s-au îmbunătățit, din contră, s-au înrăutățit”, a conchis Tatiana Fișer.

Fosta directoare a Departamentului Producție Multimedia pentru Copii de la TRM, Daria Capatina, autoarea conceptului platformei unice pentru copii www.zuper.md, finanțată de Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, a făcut declarații grave despre climatul de lucru din instituție. Ea denunță cenzura, favoritismul și abuzurile administrative care i-au afectat activitatea și au determinat-o să își prezinte demisia.

„Cât valorează, în ochii TRM, producția multimedia pentru copii? Sub 200.000 de lei pe an pentru un departament întreg, cu zece oameni, care întreținea un site și producea emisiuni săptămânale la radio și TV alături de copii. În schimb, șase angajați ai TRM au cheltuit peste 470.000 de lei pe o singură deplasare la Eurovision. Cu părere de rău, educația și conținutul pentru copii sunt subfinanțate. Este frustrant să vedem cum un departament construit cu scopul de a educa și inspira copiii este acum condus de o persoană fără experiență relevantă în domeniu, venită dintr-un alt sector. Concursurile publice și corecte ar trebui să fie regulă, nu excepție, mai ales într-o instituție finanțată din bani publici. Nu pot să nu mă întreb: oare acesta a fost scopul final? Să creeze un mediu imposibil de lucrat, să mă forțeze să plec pentru a face loc altcuiva? O persoană fără experiență relevantă, dar cu relațiile „potrivite”. Reflectând, pot spune cu mândrie că nu mi-am construit „relații potrivite” și că nu am ales calea compromisului pentru a mă conforma unui sistem defectuos. În schimb, îmi pun acum toată energia, experiența și cunoștințele acumulate în urma a două studii de master în patru țări europene într-un domeniu cu un scop la fel educativ, dar într-un mediu cu adevărat propice dezvoltării, unde meritocrația, profesionalismul și inovația sunt apreciate, nu descurajate.

Ca șefă a fostului Serviciu de comunicare și relații internaționale, am gestionat proiecte de anvergură precum Eurovisionul și Summitul Comunității Politice Europene, dar și proiecte finanțate de donatori internaționali.

Pe parcursul activității mele, mi-am dedicat nenumărate zile de weekend, nopți, uneori nereușind să trec pe acasă decât pentru vreo 2 ore, din cauza volumului de lucru, dar și a dorinței mele ca lucrurile să iasă bine. Cu toate acestea, nu doar că nu am primit remunerări pentru activitățile care nu intrau în fișa mea de responsabilități, dar am și fost adesea tratată cu lipsă de respect și supusă unor comentarii descurajante din partea directorului general, precum: „Mi se pare simplu să te ocupi de ce te-am rugat”, „Tu nu cu asta trebuie să te ocupi”, „Am impresia că tu te ocupi de tot ce nu trebuie, în loc să urmărești interesele companiei”, „Când vorbești de interesele companiei, ceri, nu anunți”, „Noi nu dăm explicații””.

Aceste afirmații reflectă o cultură organizațională toxică și un mediu de lucru dominat de abuz de putere.

Mi s-a impus cine trebuie angajat, ce salariu trebuie să primească și cui trebuie să i se deschidă ușile. În deplasările oficiale în care îl însoțeam pe directorul general, cardul corporativ era folosit pentru cheltuieli personale, pe care ulterior primeam ordinul de a le masca ca „cheltuieli de reprezentanță” prin rectificarea demersurilor inițiale. În unele situații eram obligată să justific extrageri de peste 10.000 de lei pentru taxi, iar în altele – să inițiez demersuri pentru deplasări fictive, organizate în scop personal și utilizându-se mașina corporativă (de lucru). Camerele rezervate pentru deplasări întreceau plafonul legal”, spune Daria Capatina.

Într-o situație similară se află șeful Departamentului Telefilm-Chișinău, Mircea Surdu, care a declarat că, în urma evaluărilor, angajații Departamentului au primit note maxime, iar el însuși a fost apreciat cu o notă maximă în cadrul evaluării efectuate în companie. Cu toate acestea, când a venit vorba de remunerare pe baza evaluărilor date, angajații săi au primit salarii majorate la nivelul maxim conform rezultatelor, însă el și Leonid Melnic (care, de asemenea, a criticat public maniera de conducere a directorului Vladimir Țurcanu) nu au beneficiat de noile salarii stabilite pe marja superioară a grilei.

„Din păcate, Vladimir Țurcanu se erijează în evaluator unic. El „taie și spânzură” după bunul plac sau, mai bine zis, după gradul de loialitate pe care îl manifestăm față de persoana lui, fără nicio legătură cu rezultatele sau impactul muncii pe care o facem. Am încercat în nenumărate rânduri să atenționăm CSD-ul despre situația creată, dar Arcadie Gherasim, președintele CSD, pare mai degrabă un complice al nedreptăților care se întâmplă pe Dealul Schinoasei decât un lider al unui organ care ar trebui să vegheze la corectitudinea proceselor. Președintele CSD și secretarul CSD ridică salarii imense din bani publici, iar membrii CSD sunt remunerați pentru trei ședințe pe lună cu sume echivalente salariului lunar al unor redactori.

Vladimir Țurcanu m-a lipsit și de bonusul de fidelitate. Anul acesta împlinesc 40 de ani de carieră dedicată companiei și am fost privat de acest bonus (aproximativ 7.000 de lei). În schimb, el nu a ezitat să ridice 60.000 de lei. Se pare că banii la TRM se împart invers proporțional cu fidelitatea, pentru că performanțele lui în calitate de director, cel puțin cele măsurabile, nu îl recomandă pentru niciun fel de premiu. Am vorbit la o ședință organizată de CoE (cu care TRM și Telefilm-Chișinău au un parteneriat). Am atras atenția asupra derapajelor antidemocratice ale directorului TRM, asupra controlului parlamentar insuficient asupra companiei și atmosferei toxice.

Din acel moment, Țurcanu a declanșat mașinăria opresivă. Sunt somat în fiecare săptămână să dau câte o explicație, invocându-se că am adus un prejudiciu companiei. De când criticarea unei prestații modeste a unui șef echivalează cu „prejudiciu companiei”? Ne întoarcem oare în epoca în care toți trebuie să strigăm în cor: „Trăiască partidul, trăiască Vladimir Ilici”? E trist. Anul trecut, Vladimir Țurcanu „s-a plimbat” în deplasări inutile. Se zvonește (iar unii colegi aduc chiar probe) că s-au cheltuit mulți bani pe deplasări, taxiuri, soția sa fiind ținută pe la concerte etc. În schimb, atunci când echipa Telefilm-Chișinău a dorit să meargă într-o deplasare la Arhiva din Sibiu pentru un film documentar, a trebuit să scrie trei demersuri (demers după demers).

Vladimir Țurcanu hărțuiește oamenii care nu sunt de acord cu el. Lucrurile capătă accente hilare, dacă nu ar fi atât de triste. Vara trecută mi-a aprobat concediul abia din „a treia încercare”, pentru că așa a vrut „mușchiul lui de șef”. Ludmilei Vasilache, directoarea Departamentului Moldova 2, nu i-a fost permis să-și ia concediul anual, pe un motiv inventat – că Moldova 2 nu are o strategie. Totuși, același Țurcanu afirma acum jumătate de an, în Parlamentul R. Moldova, că Moldova 2 „are o strategie foarte clară”. Ludmila Vasilache a criticat, într-un webinar organizat de partenerii BBC, lipsa de transparență a conducerii TRM. La TRM s-a instaurat o atmosferă de frică. Mă sună și îmi scriu colegi care se plâng de conducerea TRM, dar care se tem să vorbească. Ei preferă umilința tăcerii decât soarta Ninei Bolboceanu, Tatianei Fiser, Zinei Izbaș și a altor colegi care au fost scoși cu forța din casa lor, TRM”, a spus Mircea Surdu.

Totodată, Eugeniu Popovici, regizor principal la Telefilm Chișinău, a criticat public lipsa de sprijin pentru producțiile cinematografice din partea conducerii TRM. Acesta a declarat că în anul 2024 s-a propus realizarea mai multor filme documentare în colaborare cu creatori din afara studioului, însă inițiativa nu a primit sprijin financiar.

„Am propus un buget modest de 200.000 de lei pentru un film documentar, însă nu am primit susținere. În schimb, compania a alocat peste 150.000 de lei pentru recepția de Anul Nou”, a declarat Popovici.

Acesta și-a exprimat dezamăgirea față de prioritățile administrației, subliniind că domeniul producției televizate necesită susținere financiară și logistică pentru a se dezvolta.

„Este trist să constat că nu se investește nici efort, nici dorință pentru a crea un produs televizat de calitate, deși avem specialiști buni, resurse financiare și deschidere spre piețele europene. Este greu de înțeles cum prioritățile pot fi atât de dezechilibrate”, a adăugat regizorul.

Popovici a atras atenția că Telefilm-Chișinău ar fi trebuit să devină o platformă pentru realizatorii de filme documentare, însă lipsa sprijinului administrativ a împiedicat atingerea acestui obiectiv.

Un alt caz este cel al Dinei Pripa, fostă angajată a Teleradio-Moldova (TRM), care a declarat că actuala conducere a televiziunii publice practică metode abuzive și discriminatorii față de angajați, inclusiv pe criterii de vârstă. Aceasta a povestit despre cum a fost dată afară pe nedrept.

„Am fost angajată cu un contract individual de munca pe termen nelimitat, dar cu o perioadă de probă de șase luni, deși am o experiență de peste 35 de ani în domeniu. Explicația a fost că TRM încheie doar astfel de contracte. Cu o zi înainte ca cele șase luni de probă să expire, am fost anunțată că instituția desface contractul cu mine. Au făcut-o în baza unei legi, care permite angajatorului să desfacă contractul fără ca, cel puțin, să explice motivul”, a declarat Dina Pripa.

Mai mult, jurnalista a atras atenția asupra unui fenomen pe care îl consideră discriminatoriu – concedierile pe criterii de vârstă.

„Oamenii care și-au dedicat întreaga viață televiziunii, ajunși la 50 sau 60 de ani, sunt considerați „bătrâni” și dați afară. Este o nedreptate care afectează atât angajații, cât și viitorul instituției”, mai spune Dina Pripa.

Ex-directorul general adjunct radio, Victoria Coroban, a spus că stilul de management al lui Vladimir Țurcanu este agresiv și lipsit de respect în raport cu angajații.

„Stilul de comunicare al directorului general, Vladimir Țurcanu, poate fi descris ca fiind marcat de violență verbală și psihologică. Atât în cadrul ședințelor, cât și în discuțiile personale, atmosfera era tensionată. Chiar și colegii din echipa mea s-au plâns de presiuni și de un comportament verbal agresiv din partea directorului general”, a declarat Victoria Coroban.

Aceasta a menționat un incident în care echipa de matinal a fost criticată dur de către Vladimir Țurcanu în urma unui interviu realizat.

„Angajații mi-au spus că intenționează să-și dea demisia din cauza limbajului și atitudinii lui”, a subliniat Victoria Coroban.

Momentul în care Victoria Coroban și-a anunțat demisia a fost marcat de o replică surprinzătoare din partea directorului: „Ce, te-ai copt?”.

Un jurnalist, care a decis să rămână sub protecția anonimatului, a spus că profesioniștii de la TRM au fost marginalizați, iar cei care au mai rămas sunt în continuare supuși presiunilor. Totodată, acesta susține că în funcțiile de conducere au fost promovate cadre inepte care nu aveau experiența necesară și meritele pentru a fi numiți în astfel de funcții.

„Vladimir Țurcanu împreună cu adjuncții acestuia a numit mai multe persoane în funcții de conducere care nu au făcut nimic altceva decât să distrugă colectivele. Într-o companie mare trebuie să gestionezi lucrurile, însă TRM nu a avut parte de astfel de specialiști. Conducerea nu i-a ascultat pe angajați. Au mai fost colegi care îi turnau pe ceilalți, iar astfel au câștigat simpatia lui Vladimir Țurcanu”, spune jurnalistul.

Un alt jurnalist sub protecția anonimatului a declarat că directorul TRM, Vladimir Țurcanu, și directorul general adjunct pe televiziune, Corneliu Durnescu, au manifestat un comportament nepotrivit și presiuni morale asupra fostei șefe a delegației Eurovision, Daria Capatina, folosind un limbaj sexist și adoptând o atitudine hărțuitoare.

„Presiunea morală exercitată de director a fost resimțită nu doar de Daria Capatina, dar și de ceilalți membri ai echipei”, a declarat jurnalistul.

El mai susține că fondurile alocate pentru Eurovision, Revelion și alte evenimente nu sunt gestionate transparent, iar achizițiile publice necesare nu se regăsesc în registre oficiale.

„Bugetele pentru aceste evenimente au fost cheltuite netransparent, iar achizițiile publice nu au fost înregistrate nici până astăzi”, a adăugat sursa.

În ceea ce privește selecția pentru Eurovision, jurnalistul acuză că juriul, format anual din cinci membri, nu aveau cunoștințe muzicale.

„Aceștia declarau deschis că nu au treabă cu muzica și că își vor baza decizia pe simpatii personale”, mai susține jurnalistul.

Un jurnalist, care la fel a dorit să rămână sub protecția anonimatului, a spus că conducerea Teleradio-Moldova (TRM) are un comportament sexist față de angajate.

„Andrei Zapșa, directorul general adjunct al TRM, manifesta un comportament sexist față de femei și vorbea urât cu cei care îndrăzneau să-l contrazică. În plus, există o problemă majoră legată de resursele umane: sunt aleși oameni fără experiență pentru funcții de conducere, iar concursurile sunt mimate. Din cauza acestor practici, activitatea TRM degradează încontinuu”, a declarat jurnalistul.

Acesta a subliniat și lipsa de transparență în ceea ce privește contractele de publicitate și gestionarea cheltuielilor instituției. Potrivit sursei, bugetul pentru deplasări aferent anului 2024 era deja depășit încă din luna august 2023.

De asemenea, jurnalistul a menționat că soția lui Vladimir Țurcanu, directorul general al TRM, ar fi fost prezentă la Eurovision, iar deși biletul de avion ar fi fost plătit din fonduri proprii, camera de hotel a fost achitată din bani publici.

„Foarte multe femei sunt supuse unui comportament sexist, atât din partea lui Vladimir Țurcanu, cât și a lui Andrei Zapșa. Situația este intolerabilă, iar salariile mici și munca pe mai multe fronturi doar accentuează problemele”, a adăugat jurnalistul.

Tot mai multe angajate ale Televiziunii Naționale Moldova au declarat pentru Ultimelestiri.md că Andrei Zapșa, în cadrul interviurilor de angajare, le-ar fi adresat întrebări personale și discriminatorii.

Conform mărturiilor, femeile susțin că Zapșa le-ar fi întrebat dacă intenționează să nască în viitorul apropiat. Mai mult, o jurnalistă a relatat că a fost întrebată direct: „Fără paderjcă sexuală ai de gând să lucrezi la TRM?”

Concursuri mimate și licitații cu iz de favoritism

În ceea ce privește numirea unor oameni fără experiență în funcții de conducere, în spațiul public au apărut informații precum că Adriana Bancu, logodnica lui Andrei Zapșa, director general adjunct al TRM, a fost numită în funcția de director al Departamentului Radioteleviziune fără concurs, asta deși ea nu are nicio experiență în domeniu.

Potrivit funcției libere anunțate pe site-ul TRM, directorul Departamentul Multimedia pentru copii trebuie să aibă:

• Studii superioare în domeniul jurnalismului, management și alte domenii relevante;
• Experiență în domeniu de cel puțin trei ani;
• Competențe și abilități în coordonarea echipei și în dezvoltarea de strategii de succes;
• Excelente abilități de comunicare, organizare, creativitate și spirit de inițiativă.

Totuși, pe site-ul TRM nu este publicat CV-ul Adrianei Bancu. Pe paginile sale de Facebook și LinkedIn, aceasta menționează că deține o vastă experiență în domeniul turismului, activând timp de mai mulți ani în diverse companii de profil. În schimb, mai multe surse din cadrul TRM au spus că anume Andrei Zapșa ar fi promovat-o pe Adriana Bancu să ocupe această funcție.

Pe lângă faptul că Andrei Zapșa ar fi ajutat-o pe logodnica sa să ocupe o funcție de conducere la TRM, acesta ar fi „tras niște sfori” pentru ca o companie afiliată lui să câștige o licitație privind achiziționarea unui lot de camere video. TRM ar fi alocat 250.000 de lei (fără TVA) pentru acest lot. La licitație au participat două companii: S.R.L. Falenat, care a propus 210.400 de lei pentru achiziție, și S.R.L. IM O-VIDEO GRUP, care a oferit 324.700 de lei. S.R.L. IM O-VIDEO GRUP ar fi afiliată familiei Zapșa, unde trei membri dețin 40% din acțiunile companiei (Zapșa Oleg – 10%, Zapșa Elena – 15%, Zapșa Andrei – 15%), ultimul fiind și administratorul acesteia.

Conform informațiilor de pe Achiziții.md, oferta primei companie, S.R.L. Falenat, care a propus cel mai mic preț, a fost anulată pentru că „nu corespunde documentației de atribuire”. Potrivit Regulamentului, licitația trebuia anulată și reluată, însă câștigătoare a fost numită compania S.R.L. IM O-VIDEO GRUP, afiliată lui Andrei Zapșa, iar TRM a plătit pentru serviciile prestate de companie 324.700 de lei.

Totodată, pe Achiziții.md, S.R.L. IM O-VIDEO GRUP participă la mai multe licitații organizate de TRM, însă unele dintre ele fie sunt în faza de evaluare, fie au fost anulate din cauza că „oferta nu corespunde documentației de atribuire”.

Contactat de Ultimelestiri.md, Andrei Zapșa a respins acuzațiile de sexism. Totuși, înainte ca jurnaliștii să îl întrebe despre conflictele de interese legate de promovarea logodnicei sale într-o funcție de conducere și câștigarea unor licitații de către o companie unde este administrator, el a închis apelul.

Corneliu Popovici, membru al Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare (CSD) al companiei Teleradio-Moldova (TRM), a spus că, în ultimii trei ani, nicio plângere a angajaților TRM adresată CSD nu a fost discutată în cadrul ședințelor Consiliului, fapt care contravine flagrant prevederilor Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului de Supraveghere şi Dezvoltare al Instituţiei Publice Compania „Teleradio-Moldova”.

„Acestea trebuie examinate de întregul Consiliu, nu doar de președintele CSD, Arcadie Gherasim”, a subliniat el.

De asemenea, Corneliu Popovici a criticat lipsa de dezbateri privind aprobarea proiectelor bugetare și deciziile legate de primele financiare.

„Primele acordate directorului general TRM, în valoare de peste 60.000 de lei, nu au fost discutate în mod transparent în CSD. Ceilalți membri au votat acordarea unui suport financiar fără a ști suma exactă și nici măcar meritele pentru care au fost acordați acești bani, în condițiile când tot ei, membrii CSD, pe parcursul anului 2024 au constatat în ședințe publice că directorul general nu îndeplinește deciziile CSD”, a spus membrul CSD.

Corneliu Popovici a atras atenția asupra lipsei de transparență financiară în gestionarea fondurilor publice alocate evenimentelor precum Revelionul sau Eurovisionul.

„Nu este clar cine a luat decizia anulării participării la Eurovision și ce s-a întâmplat cu banii deja alocați pentru acest scop”, a adăugat el.

Membrul CSD a mai semnalat faptul că modificările legislative din 2021 au afectat grav independența furnizorului public naţional de servicii media.

„Dacă înainte președintele CSD era ales de membrii Consiliului, acum această atribuție este a Parlamentului, ceea ce politizează instituția”, a explicat Popovici.

El a mai criticat numirea în funcții de conducere fără concurs, ceea ce, în opinia sa, afectează profesionalismul și eficiența în managementul TRM.

„Directorii adjuncți sau de departamente sunt numiți la discreția directorului general al TRM, fără nicio competență managerială”, spune Corneliu Popovici.

Popovici a declarat că este singurul membru al CSD care ridică întrebări legate de legalitatea deciziilor și gestionarea fondurilor publice: „Plângerile angajaților sunt ignorate, iar deciziile financiare sunt votate fără a fi discutate într-un mod transparent”.

Din cauza imposibilității de a sesiza altfel problemele, Corneliu Popovici a decis să facă declarații publice, inclusiv pe rețelele sociale. El speră ca problemele semnalate să atragă atenția structurilor europene și a autorităților competente.

Reacția TRM la acuzațiile aduse

Într-o reacție pentru Ultimelestiri.md, reprezentanții TRM au respins toate acuzațiile aduse de angajați, catalogându-le drept „neîntemeiate și pur declarative”.

TRM susține că între conducere și angajați există doar raporturi juridice de muncă, reglementate de acte normative. Potrivit instituției, angajatorul are o atitudine „imparțială și echilibrată față de toți salariații”.

Conducerea afirmă că evaluarea angajaților s-a desfășurat conform Codului muncii și Regulamentului intern. În anul 2023, legalitatea procedurii a fost confirmată de instanțe, iar din decembrie 2024 a început o nouă rundă de evaluări profesionale.

Conform TRM, fondurile pentru deplasări sunt planificate și aprobate de Consiliul de Supraveghere și Dezvoltare, fiind prezentate și Comisiei parlamentare de profil. Instituția susține că toate cheltuielile sunt efectuate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 10/2012 privind delegarea personalului.

Totodată, TRM neagă faptul că soția directorului general ar fi beneficiat de plăți din partea instituției sau a partenerilor.

Instituția afirmă că Raportul privind executarea bugetului, inclusiv cheltuielile pentru deplasări, este prezentat anual Consiliului de Supraveghere și Parlamentului, fiind publicat pe pagina web oficială.

TRM declară că nu organizează recepții festive, iar bugetele programelor audiovizuale sunt stabilite conform Planului de finanțare.

Achizițiile sunt efectuate de un Grup de lucru constituit din specialiști, iar toate procedurile respectă cadrul normativ. În anul 2024, trei contestații privind achizițiile au fost respinse de Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor.

știri.md