În cadrul emisiunii „Rezoomat”, Gheorghe Hajder a declarat că soluția nu este ca ministrul să depisteze personal cazurile de ilegalitate, ci crearea unui sistem în care fiecare responsabil din teritoriu să știe că orice abatere va avea consecințe, transmite Ultimelestiri.md cu referire la realitatea.md.
„Este bine când, nu știu, ministrul sau cineva se duce și identifică cazuri de corupție, de tăieri ilegale, de defrișări și tot ce există. Dar nu cred că e sănătos, pentru că, indiferent cât m-aș duce eu, măcar în fiecare zi, eu n-o să reușesc să ajung peste tot. Respectiv, lucrurile trebuie create sistemic, trebuie create în așa fel încât cel care este acolo să știe că își face treaba și orice altă acțiune greșită îl va costa foarte mult. Despre asta discutăm noi și asta o să facem în următoarea perioadă, cu acțiuni și mult mai severe”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Hajder, în cazul tăierilor ilegale nu este vorba doar despre prejudicii aduse mediului, ci și despre pagube aduse bugetului de stat. El a subliniat că bunurile folosite la comiterea infracțiunilor, inclusiv camioanele care transportă ilegal masa lemnoasă, trebuie confiscate, așa cum prevede legea.
În vara anului 2025, Guvernul a majorat de zece ori despăgubirile pentru defrișările ilegale, actualizând tarifele care erau în vigoare încă din 1996. Valoarea despăgubirilor este calculată în funcție de specia arborelui, diametrul tulpinii și regimul juridic al pădurii.
Declarațiile ministrului vin la scurt timp după ce inspectorii de mediu din Dondușeni au depistat mai multe cazuri de tăieri ilegale și defrișări, prejudiciul total fiind estimat la peste 80.500 de lei. În urma controalelor au fost documentate tăieri ilegale de arbori în fonduri forestiere administrate de primăriile Cernoleuca și Târnova, dar și un caz în care 103 arbori au fost afectați în urma lucrărilor de lărgire a unui drum public.
Inspectoratul pentru Protecția Mediului amintește că tăierile ilegale și defrișările neautorizate constituie încălcări grave ale legislației de mediu. Pentru asemenea fapte, persoanele fizice riscă amenzi între 2.500 și 5.000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității, iar persoanele juridice pot fi sancționate cu amenzi cuprinse între 15.000 și 25.000 de lei.
